Distribuirea „democratică“ a corupţiei româneşti

Carierele multora dintre politicienii vizaţi de DNA sunt măcar tulburate, deşi nu e loc de prea multe iluzii.

În tumultul, focul, fumul şi ţipetele (îndreptăţite, chiar dacă forma lor de expresie a fost deja pervertită) României din ultimele zile, preşedintele Traian Băsescu a ales să tacă. A ales să se retragă şi să lase liber teatrul străzii, deşi spiritul de jucător l-a împins înainte să facă mai multe gesturi şi declaraţii necugetate. Şi nu e vorba aici numai de suita de erori condamnabile, în cazul Legii asigurărilor de sănătate sau al lui Raed Arafat, care au generat, în bună măsură, protestele de stradă la care asistăm în ultimele zile, ci şi de deja celebrul interviu dat înainte de Crăciun, unde a criticat virulent DNA.

Preşedintele Traian Băsescu s-a supărat că DNA nu-şi face datoria, că nu are suficient de multe dosare soluţionate, că nu reuşeşte să aducă suficient de multe argumente în faţa organismelor decizionale europene pentru ridicarea MCV, că nu contribuie aşa cum ar trebui la creşterea credibilităţii României ca democraţie bazată pe un stat de drept, cu un sistem de justiţie prezentă, activă şi eficace. Preşedintele a spus multe lucruri rupte de realitatea rapoartelor şi datelor furnizate de DNA şi a afirmat, mai grav, că tulbură carierele politice ale celor care se găsesc, uneori, din cauza activităţii organismelor anticorupţie, în ipostaze uneori dezagreabile, neplăcute, în raport cu imaginea pe care şi-ar dori să o proiecteze în spaţiul public.

În acest noian de neadevăruri, există totuşi un grăunte de adevăr pe care nu i-l putem refuza domnului preşedinte: într-adevăr, carierele multora dintre politicienii vizaţi de DNA sunt măcar tulburate, deşi nu e loc de prea multe iluzii într-o ţară unde justiţia poate, de pildă, să-l spele atât de graţios şi aparent eficace pe Adrian Năstase.

Manifestaţiile din ultimele zile au acoperit - cum era, de altfel, de aşteptat - unul dintre subiectele săptămânii trecute, deşi el reprezintă un revelator, pe alte coordonate, la fel de semnificativ al impasului democratic în care se află România. DNA - cel atât de criticat de preşedintele Traian Băsescu - a făcut public rechizitoriul într-un important dosar de corupţie care implică nume sonore ale politicii din România. Este vorba de dosarul care-l priveşte pe Ioan Niculae, patronul companiei InterAgro, şi care e pus sub acuzaţia de subminare a economiei naţionale.

Lista e deschisă de Ioan Niculae, om de afaceri, preşedintele InterAgro, şi continuă cu nume sonore de foşti secretari de stat, responsabili şi directori din companii de stat din domeniul energiei, majoritatea relaţionaţi cu politicul. Lista este mult mai lungă şi pare că nu se va opri la numele deja menţionate în rechizitoriu, dar ceea ce frapează la o primă lectură este modul transpartinic în care reţeaua „băieţilor deştepţi“ s-a distribuit generos în toate taberele politice româneşti.

Confuzia în cazul lui Ioan Niculae este cu atât mai mare cu cât, câteva zile mai târziu, chestiunea s-a complicat cu nume sonore ale unor politicieni, actori într-un dosar care se ocupă de finanţări ilegale din 2009 către partide politice. Astfel, deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Robert Negoiţă sunt cercetaţi de DNA, într-un dosar disjuns din cel în care a fost trimis în judecată omul de afaceri Ioan Niculae, pentru fals în înscrisuri şi spălare de bani. Scandalul, asezonat cu inevitabilele stenograme, arată cum finanţarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană este un troc pentru înalte funcţii în stat.

Problema finanţării partidelor politice româneşti este departe de a fi fost rezolvată, deşi există o lege care, teoretic, o reglementează. Scandalurile privind banii investiţi în politică - politica fiind ea însăşi o afacere costisitoare - apar periodic mai peste tot în lume, şi la case mai bune decât cea a politicii româneşti.

În cazul lui Ioan Niculae, frapant nu este că unul dintre cei mai bogaţi oameni din România s-a gândit să facă un plasament judecat avantajos, nu la bursă, ci în politică, ci că acest tip de raţionament se leagă de reţeaua nediscriminatorie constituită fără deosebire de apartenenţă organizaţională în clasa politică românească şi care l-a ajutat să-şi constituie şi să-şi consolideze considerabila putere economică de care se bucură astăzi. //

Cuvinte cheie: DNA, Ioan Niculae, Gheorghe Bunea Stancu, CJBraila