Site-uri recomandate

Gourmet Gift - oferte cadouri de craciun corporate
TGG - usi interior
Adauga rapid anunturi gratuite de mica publicitate

Magazin online cu ceasuri de mana

---
| Editie scrisa
26.10.2005

Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni

 

612 afisari din 21.02.2013 | Nu exista comentarii

Ce, cine, cand, unde?

Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe are ca scop promovarea identitatii nationale a romanilor aflati in afara frontierelor tarii. DRRP elaboreaza, pune in aplicare si coordoneaza strategii si programe destinate romanilor de pretutindeni. Misiunea departamentului vizeaza conservarea si afirmarea identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor din vecinatate si din emigratie.

Romanii sunt pretutindeni
“Romani de pretutindeni” inseamna “romani din vecinatate si din Balcani” si “emigratia”: exilul (cei care au parasit tara din cauza persecutiilor regimurilor totalitare), originarii din Romania (cetatenii romani de etnie maghiara, sasi, svabi si evrei care au parasit tara) si emigratia recenta (cei care au plecat din Romania din motive economice).

De colo-colo
Prima structura care se ocupa de romanii din afara granitelor, Departamentului pentru Relatiile cu Românii de Peste Hotare, ia nastere in 1998 prin hotarare de guvern si se afla in subordinea directa a primului ministru. Hotararea e modificata in 2000 si abrogata in 2001, cand se stabileste ca Ministerul Informatiilor Publice trebuie sa se ocupe, printre altele, si de relatiile cu romanii de pretutindeni. In 2003, institutia revine in subordinea primului ministru prin infiintarea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni (DRP). In 2004, DRP e preluat de Cancelaria primului ministru, iar in 2005 trece in subordinea Ministerului Afacerilor Externe.

Banii, oamenii si sediile
Bugetul pe 2005 al DRRP a fost de 135 miliarde de lei vechi.
Schema de personal a departamentului este de 32 de posturi.
Sediul principal al DRRP se gaseste in Bucuresti, pe str. Smardan nr. 3; un alt sediu e in incinta MAE.
Telefon: 314.55.25; 313.94.09
Fax: 311.27.83
E-mail: drp@gov.ro

Despre DRRP, inainte si dupa alegeri

Cateva milioane de romani traiesc, din diferite motive, in afara granitelor tarii. Fie ca era vorba de exilatii pe motive politice sau de romanii din Moldova, Ucraina, Ungaria sau Serbia, sprijinirea comunitatilor din exterior nu a preocupat autoritatile comuniste din Romania anilor 1945-1989. Abia in 1998 statul roman a inceput sa creeze structuri specializate pentru relatia cu romanii din Occident sau din regiune. Actuala formula a Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, institutie subordonata MAE, a suscitat o serie de controverse. Care este parerea celor care s-au aflat la conducerea departamentului din 2003 pana acum?

La ce bun?
Potrivit actualului secretar de stat din cadrul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni, Mihai Gheorghiu, misiunea DRRP este “in primul rand monitorizarea respectarii drepturilor comunitatilor romanesti din jurul granitelor Romaniei”. Aceasta e indeplinita “in general printr-un mecanism bilateral care se creeaza in urma semnarii unui tratat cu tara respectiva. Se creeaza o comisie interguvernamentala pentru problematica minoritatilor si acesta este canalul diplomatic prin care noi reglam aceste probleme. Exista astfel de comisii in relatia cu Ucraina, va incepe sa functioneze si comisia pe relatia cu uniunea statala Serbia-Muntenegru si incercam sa cream aceste mecanisme si in relatiile cu tarile noastre vecine”.
Fostul secretar de stat, Titus Corlatean, care raspundea de activitatea departamentului in perioada 2003-2004, e de parere ca DRRP “are ca principala menire canalizarea sprijinului pe care statul roman, indiferent de culoarea politica a guvernului care se afla la un moment sau altul la putere, trebuie sa-l acorde romanilor din afara granitelor, pentru a stabili o punte de legatura la nivel concret intre comunitatile romanesti care traiesc in exterior si statul roman, cu efecte benefice si pentru relatiile dintre Romania si statele unde traiesc aceste comunitati si pentru a-i ajuta sa se integreze bine in societatea in care traiesc, fara a-si uita radacinile”.

Proiecte
Principalul mod de actiune al departamentului este finantarea de proiecte. “Segmentele de interes sunt, in principal, pastrarea si promovarea identitatii lingvistice, culturale si religioase”, spune Mihai Gheorghiu. “Cooperam cu partenerii nostri pe proiecte menite sa asigure invatamantul in limba romana, sa asigure institutii de cultura sau sa creeze evenimente culturale in sprijinul comunitatilor romanesti. Avem de asemenea proiecte care au ca miza identitatea religioasa, specificitatea serviciului religios in limba romana si asa mai departe.” DRRP sprijina scoli si gradinite, contribuie financiar la existenta institutiilor mass-media, sustine aparitia presei in limba romana in Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia, Bulgaria si Serbia, finanteaza editarea de carte romaneasca, sprijina constructia sau refacerea unor biserici.
Cateva dintre proiectele actuale ale departamentului sunt colaborarea cu Teatrul Nottara pentru un turneu cu spectacolul Badaranii de Goldoni in tarile din vecinatate si, in ceea ce priveste comunitatile din Occident, un Festival “Enescu” la Heidelberg, realizat de cateva organizatii romanesti cu sprijinul Filarmonicii din Timisoara, si concerte la Londra cu interpreti romani si repertoriu romanesc.
Daca Mihai Gheorghiu se mandreste ca “in aceasta vara am invitat in Romania 100 de profesori si de elevi de la scolile de limba romana din Transnistria si le-am asigurat un program cultural-educativ, cu vizite la muzee si la diverse alte institutii de cultura din Bucuresti si din provincie, pentru a le da masura concreta a sprijinului si interesului nostru”, Titus Corlatean aminteste de o tabara organizata in 2004 “cu peste 300 de copii provenind din comunitatile romanesti din vecinatatea tarii, o tabara etno-folclorica. Acesti copii au putut sa demonstreze public, in cadrul unui spectacol, maniera in care au reusit sa-si pastreze radacinile, folclorul, deci traditia romaneasca. In acelasi timp, le-am organizat si o tabara pe malul marii, la Navodari. A fost pentru ei o maniera de a descoperi Romania. Ulterior, cel putin 300 de familii de romani din vecinatate au privit lucrurile putin mai altfel”.

De la guvern la MAE
Odata cu schimbarea de putere de la sfarsitul anului 2004, departamentul a trecut din subordinea directa a primului ministru in cea a MAE. Aceasta masura a provocat reactii adverse, dintre care cea mai vizibila a fost a presedintelui Traian Basescu, care a calificat decizia drept o greseala. Mihai Gheorghiu explica: “Exista o ratiune profunda a acestei mutari - sprijinul statului roman pentru aplicarea standardelor europene in ceea ce priveste problematica minoritatilor romanesti din jurul granitelor este o problematica care trebuie sa fie inclusa in cadrul diplomatiei si politicii externe romanesti. Mecanismele politico-diplomatice se afla la MAE si, pentru a nu mai exista fracturi si lipsa de comunicare intre DRRP si MAE, s-a gasit aceasta solutie. Au existat si voci care au spus ca nu se va dovedi valabila aceasta idee, dar cred ca, odata cu noua formula care exista in cadrul MAE si cu interesul care exista si e manifest pentru aceasta problematica, toate aceste opinii contrare vor putea fi contrazise de realitatea pozitiva”.
Titus Corlatean este de parere ca “exista avantaje si dezavantaje. Avantajul principal este utilizarea canalelor diplomatice, a ambasadelor, care pot acorda un sprijin mult mai direct acestui gen de proiecte. S-a coborat insa nivelul politic de sustinere acordat romanilor din afara. Exista o asteptare foarte mare din exterior, se doreste continuarea sprijinului acordat. Institutiile romanesti ar trebui sa inceteze orice fel de alta actiune politicianista, dezbateri sterile sau acuzatii nefondate, si sa-si vada de treaba”.

Efecte
Potrivit fostului secretar de stat, Titus Corlatean dupa incadrarea DRRP in Ministerul Afacerilor Externe, finantarea de proiecte a fost incetinita sau chiar sistata. “Am un gust amar, pentru ca, de cel putin jumatate de an, intr-un context politic intern schimbat dupa decembrie 2004, s-au preferat anumite actiuni cu caracter politicianist sau care tineau de rafuieli de ordin personal, in detrimentul promovarii unor proiecte concrete pentru sprijinul acordat asociatiilor romanesti.” In 2005, “cel putin pana la nivelul lunii august, deci vreo 8 luni de zile, nu se finantase nici un fel de proiect destinat romanilor de pretutindeni. Daca in Republica Moldova noi am reusit anul trecut sa spargem un anumit monopol al unei prese de o alta limba decat cea romana, prin 10-12 publicatii pe care le-am sprijinit, actualmente multe dintre aceste ziare si-au incetat aparitia. Sunt multe alte proiecte care s-au prabusit si va fi foarte greu sa fie relansate”.
Mihai Gheorghiu recunoaste ca “anul acesta a fost un an complicat, pentru ca lucrurile au demarat greu. Au existat proceduri birocratice care au durat prea mult, astfel incat departamentul a putut sa-si reia functionarea normala abia in luna iulie. Dar, de atunci incoace, incepem sa recuperam acest handicap, dovada - proiectele si programele au intrat in normalitate”.

Moldova si Transnistria
O buna parte din fondurile DRRP ajung in Republica Moldova. Dar prezenta limbii si culturii romanesti in aceasta tara nu este in nici un caz suficienta. “S-au initiat procedurile necesare infiintarii unui Institut Cultural Roman la Chisinau, care va fi un lucru extrem de pozitiv, va permite ca realitatea, mesajul culturii romane sa fie bine transmis si bine receptat la Chisinau”, spune Mihai Gheorghiu. “In acel moment, prezenta culturala romaneasca probabil va fi continua, va fi masiva si vom asista la rezultate imbucuratoare. Ceea ce facem noi este, in primul rand, sa sprijinim pe cat posibil parteneriatele cu ONG-urile de la Chisinau, organizatii ale istoricilor, ale profesorilor de limba romana, editori s.a.m.d., sa sprijinim reforma curriculara, prezenta efectiva a informatiilor istorice despre Romania, sa sustinem institutii mass-media, pentru a incerca macar sa echilibram enormul deficit de prezenta a limbii romane, a tot ceea ce inseamna informatie spusa in limba romana la Chisinau, unde prezenta mass-media in limba rusa este covarsitoare.” Iar “Transnistria este un subiect complicat. Acolo lucrurile sunt blocate”.
In ceea ce priveste ziarele si revistele in limba romana sprijinite de DRRP in Republica Moldova, secretarul de stat spune ca “ele au rostul in primul rand de a sustine actul de lectura in limba romana. Calitatea lor e relativa si incercam pe cat ne sta in putinta, alaturi de partenerii nostri, sa imbunatatim si nivelul acestor publicatii”.

Prioritati
“Prioritatile DRRP sunt, in primul rand, reforma institutionala. Odata cu incadrarea in MAE, personalul va da concurs pentru intrarea in corpul diplomatic. Apoi, trebuie sa cautam si sa gasim parteneri noi, dinamici, capabili sa aduca eficacitate proiectelor.”

Frauda sau defaimare?

La sfarsitul lunii septembrie, cotidianul Ziua a publicat, sub titlul Jaf la “Romanii de Pretutindeni”, o serie de articole care cuprind portiuni dintr-un raport de evaluare privind cheltuirea fondurilor alocate romanilor din Republica Moldova pe anul 2004. Materialele, preluate de la agentia Romanian Global News, prezinta cazuri de deturnare a fondurilor DRRP de catre diversi intermediari din Romania sau Moldova: deconturi paralele, tiraje false ale periodicelor de limba romana, amanarea sine die a publicarii unor lucrari, incasarea de sume importante in schimbul unor rapoarte copiate de pe Internet sau retinerea unei parti semnificative din banii veniti din Romania de catre intermediari. Raportul este precedat de un memorandum al secretarului de stat Mihai Gheorghiu, in care se afirma ca “un grup restrans de persoane au distribuit clientelar, pe criterii cu totul straine interesului national, sume de bani unor reprezentanti ai unor organizatii din Republica Moldova, fara a urmari finalitatea reala a cheltuirii sumelor decontate. (...) In deplina intelegere cu partenerii din Republica Moldova, grupul din Romania a participat la irosirea resurselor care puteau fi utilizate in beneficiul comunitatii romanesti”. Numele lui Titus Corlatean, fost secretar de stat la DRRP, este citat in materialele publicate de Ziua ca unul dintre cei care au dirijat aceste fonduri.

Corlatean: nu ne-am jucat cu banul public
Ca raspuns la acuzatiile formulate in raport, Titus Corlatean a declarat: “Lucrurile sunt foarte simple: nici eu si nici colaboratorii mei nu ne-am permis sa ne jucam nici cu banul public si nici cu sprijinul acordat organizatiilor romanesti din exterior. Nu am cunostinta si in nici un caz nu am actionat vreodata, nici eu si nici colaboratorii mei de la departament, in sensul deturnarii acestor fonduri. De altfel, lucrurile au fost foarte clar reliefate, atat prin controale ale Curtii de Conturi si Garzii Financiare la o serie de ONG-uri din Iasi care ne-au sprijinit pentru desfasurarea acestor proiecte, la care adaug controlul Curtii de Conturi, efectuat in prima parte a acestui an la Cancelaria Guvernului Romaniei, inclusiv la DRRP. (...) Daca se dovedeste faptul ca cineva si-a permis sa retina sume de bani in afara contractului incheiat si nerespectand legea, acei bani trebuie returnati. Este inacceptabila folosirea banilor publici cu o alta destinatie decat cea care a fost prevazuta in contract”.
Potrivit lui Corlatean, in spatele acestui scandal de afla persoane care nu sunt “extrem de importante, care insa au dorit sa-si rezolve anumite interese de ordin personal folosindu-se de un atac politic. S-a incercat angrenarea unor factori politici de decizie din Romania, a unor institutii precum Ministerul Culturii, MAE, prin lansarea acestui gen de acuzatii, tocmai pentru a face sa rezoneze anumite personalitati politice”.
Ca raspuns la acuzatia ca in Republica Moldova nu au existat proiecte viabile in ultimii 15 ani, fostul secretar de stat a afirmat ca “exista o frustrare reala din partea multor romani din Republica Moldova referitor la sprijinul pe care statul roman l-a acordat de-a lungul anilor. Poate ca din ratiuni de ordin politic, dintr-o prea mare prudenta sau, in mod obiectiv, din lipsa unor resurse adecvate, sprijinul acordat nu s-a situat la nivelul asteptarilor si necesitatilor reale. Au existat insa proiecte viabile”.

Gheorghiu: asteptam rezultatele controlului
In legatura cu raportul incriminator, secretarul de stat Mihai Gheorghiu a declarat: “Situatia este extrem de delicata. Sarcina noastra a fost sa facem o evaluare. Aceasta evaluare a ajuns intr-un mod inexplicabil si trunchiat in presa. Nu este o discutie care trebuie sa inceapa prin a fi publica, nu din alte ratiuni decat cele ale legalitatii. Exista un control oficial asupra a ceea ce s-a intamplat anul trecut si, pana cand concluziile acestui control nu sunt prezentate, pana cand acest control nu este incheiat si nu se pot stabili cu certitudine anumite lucruri, orice discutie este inutila”.

Interviu cu OLEG SEREBRIAN, presedintele Partidului Social-Liberal din Republica Moldova
Revista PSL finantata de DRRP

Din ce sursa ati aflat de programele de finantare ale DRRP?
Despre existenta acestor fonduri am aflat de la colegii de la Institutul de Politici Publice din Bucuresti, impreuna cu care Institutul de Studii Europene din Moldova (ISEM) a si lansat (in decembrie 2001) proiectul saptamanalului de politici publice Democratia.
Cum ati accesat aceste fonduri?
Initial, proiectele erau depuse de partenerii romani. In 2004, ISEM a depus un proiect de unul singur si am asteptat raspunsul exact sapte luni.
Care a fost procedura prin care proiectul dvs. a fost ales pentru a fi finantat de statul roman? Ati realizat un proiect scris?
Nu stiu care era procedura, intrucat pana in 2004 nu noi, ci partenerii romani - Institutul de Politici Publice din Bucuresti, apoi Asociatia “Manfred Woerner” -, au fost cei care depuneau proiectele si erau responsabili de gestionarea fondurilor. Noi am lucrat direct cu DRRP doar in 2004, pentru o finantare a saptamanalului Democratia, pentru lunile iulie-decembrie 2004. Desigur ca se prezentau proiecte scrise in fiecare an, avand alaturat un buget detaliat.
Ce relatie ati avut cu DRRP?
In decembrie 2004 proiectul de sase luni pentru Democratia a luat sfarsit si, din acel moment, n-am mai avut nici un fel de relatii cu departamentul. In 2005, saptamanalul Democratia a aparut din alte fonduri. De altfel, chiar si in a doua jumatate a anului 2004 proiectul a fost cofinantat, salariile jurnalistilor fiind asigurate de catre ISEM.
Banii primiti de la DRRP au fost cheltuiti conform proiectului?
Absolut. Daca e nevoie, putem face publice toate actele de contabilitate. Mai mult decat atat - in cazul Democratiei, banii ajungeau doar dupa ce demonstram ca au fost facute cheltuielile. Pentru foarte multe cheltuieli, Bucurestiul refuza sa plateasca. In 2003, DRRP n-a dat nici un leu pentru Democratia pe durata a cateva luni - din ianuarie pana in iunie. Cred ca motivul era campania de alegeri locale din Republica Moldova si frica celor de la Bucuresti sa nu fie acuzati de autoritatile moldovene ca sprijina un ziar basarabean in campania electorala. Oricum, ziarul a aparut si in aceasta perioada si inca cu tiraje destul de mari.
Veti continua colaborarea cu DRRP?
De ce nu? Ne-ar parea bine, insa, ca lucrurile sa se clarifice intr-un fel si DRRP sa poata reintra in normalitate. Ne pare foarte rau de toate discutiile astea din jurul
departamentului si, din cate stiu, foarte multe proiecte comune moldo-romane sunt in momentul de fata blocate. Rusii finanteaza zeci de ziare din Chisinau si aproape toate posturile de radio FM din Republica Moldova sunt rusesti. E adevarat, in presa de la Moscova n-am vazut niciodata sa apara stenogramele MAE al Rusiei despre modalitatile de finantare a presei rusesti din fosta URSS.

Opinii

LILIANA POPESCU, conferentiar universitar la SNSPA, presedintele Fundatiei
“Proiectul de Educatie Civica si Dezvoltare Academica”

Sabotarea intereselor Romaniei

Anul acesta, in ce priveste Republica Moldova, cu siguranta DRRP nu si-a indeplinit menirea. Finantarea de proiecte a inceput foarte tarziu - in septembrie abia. Formularele de aplicatie se obtin doar prin relatii, nu exista un proces transparent de obtinere de informatii privind finantarile de proiecte. DRRP nici nu figureaza pe pagina de Internet a MAE, deci nici vorba de o transparenta in ce priveste cerintele pentru a obtine aceste granturi guvernamentale. De altfel, MAE nu a dat publicitatii rezultatele evaluarii activitatii DRRP pe anul trecut si acest fapt face posibile speculatii si “dezvaluiri” senzationale precum acelea aparute in Ziua. Avand in vedere prioritatea declarata de insusi presedintele Basescu in ce priveste Republica Moldova, este absolut derizoriu ce se intampla cu finantarile si sustinerea unor initiative si proiecte viabile pe relatia Romania-Republica Moldova.
Este neclar care sunt competentele DRRP si care sunt competentele MAE in ce priveste prioritatile si proiectele ce ar trebui derulate. Si de aici deriva si... deriva... Mai mult, se dezbate inca pe tema “unde ar trebui plasat DRRP?”. Faptul ca nici pana la aceasta ora, dupa aproape un an de la schimbarea puterii, nu sunt clare competentele departamentului aduce neajunsuri. Exista o instabilitate institutionala pe care guvernantii ar trebui sa o stopeze, pentru ca impieteaza menirea DRRP. Rau fac si diferitele rafuieli in care sunt implicati actuali angajati, fosti angajati ai DRRP, diplomati etc. - rafuieli care rabufnesc prin presa periodic si care, iarasi, aduc prejudicii menirii de a sprijini romanii de pretutindeni.
Cred ca prin activitatile DRRP sunt sabotate interesele Romaniei - cu stiinta, din indiferenta sau din prostie pur si simplu. In masura in care moldovenii-romani-basarabeni realizeaza ca diferenta dintre ceea ce declara presedintele Basescu despre Moldova si faptele guvernantilor nostri este mai mare decat lungimea granitei dintre cele doua state, Romania isi pierde credibilitatea. In opinia mea, statul roman are datoria morala de a-i sprijini pe moldoveni-romani-basarabeni sa ridice Republica Moldova din punct de vedere economic, politic si al securitatii sale. Basarabenii au nevoie acum mai mult decat oricand de sprijinul nostru, in conditiile in care granitele fizice dintre cele doua state se inaspresc pentru ca Romania sa poata intra in UE.
Problema este ca Romania nu are o strategie in ce priveste relatia cu Republica Moldova - si, daca nu o are, actioneaza dupa ureche. La ora aceasta DRRP nu este un instrument util pentru a dezvolta relatia Romania-Republica Moldova si a o ajuta pe cea de-a doua sa se apropie de Europa.

RADU GORINCIOI, directorul Centrului de Informare, Instruire si Analiza Sociala din Republica Moldova

Lupta fratricida intre beneficiari

Printre proiectele media de succes in Republica Moldova, cele mai elocvente exemple mi se par cele ale unor reviste care au reusit sa-si pastreze independenta editoriala. Imi este dificil sa afirm care dintre ziarele si posturile de limba romana din Republica Moldova au fost sprijinite de catre DRRP, insa pot afirma cu certitudine ca atat Contrafort, Democratia, Timpul de Dimineata, Ziarul de Garda, cat si posturile Euronova si Vocea Basarabiei reprezinta proiecte de succes in spatiul mediatic de peste Prut.
In pofida dificultatilor cu care se confrunta mass-media de limba romana din Republica Moldova, acestea au reusit sa formeze, in spiritul valorilor democratice si nationale, generatia post ’89, care astazi incearca sa inlature de la putere fostele elite nomenklaturiste. Succesele si insuccesele acesteia se datoreaza in mare parte si modului in care DRRP a reusit sa sustina miscarea de emancipare nationala din Republica Moldova. Dincolo de rivalitatile intestine, ce au marcat pana la faramitare aceasta miscare, meritul initiativelor sus-mentionate in pastrarea identitatii nationale este incontestabil. Faptul ca astazi in Republica Moldova creste o generatie de tineri care nu accepta sa vorbeasca in limba rusa este si rezultatul influentelor pozitive ale politicilor cultural-educationale si mediatice ale Romaniei.
Avand in vedere subiectul sensibil pe care il reprezinta promovarea identitatii nationale peste hotare, activitatea DRRP nu avea cum sa fie perceputa in mod pozitiv. Prea puternice au fost interesele unor grupari rivale in Republica Moldova pentru a putea vorbi despre un castig de imagine al Romaniei in urma activitatilor DRRP. Insa imaginea Romaniei va avea de castigat mai mult atunci cand relatiile departamentului cu institutiile sale beneficiare vor fi gestionate in mod echitabil si transparent, tinand cont de interesele reale ale vorbitorilor de limba romana din Republica Moldova. Oricat ar parea de straniu, ceea ce a subminat credibilitatea Romaniei in Republica Moldova in toti acesti ani nu a fost atat influenta Rusiei sau a Ucrainei in regiune, cat lupta fratricida intre beneficiarii asistentei romanesti.
Este imbucurator faptul ca, odata cu lansarea politicii proactive a Romaniei, a venit timpul cand despre relatiile bilaterale nu mai trebuie sa vorbim in soapta. Asistenta Romaniei pentru Republica Moldova nu poate ramane un subiect tabu, ceea ce ofera un camp larg de speculatii fortelor prorusesti, ostile intereselor nationale. Cresterea transparentei in acest domeniu inseamna a acorda Ambasadei Romaniei la Chisinau dreptul de a gestiona si a mediatiza programele de asistenta pentru Republica Moldova. Aceasta abordare se inscrie perfect in limitele juridice si democratice acceptate de comunitatea internationala.

ALA MINDICANU, profesor la Universitatea Libera Internationala din Moldova

Nu exista transparenta

Nu cred ca exista persoane la Chisinau care sa detina informatii exhaustive despre proiectele DRRP derulate in Republica Moldova. As indrazni sa afirm ca, din pacate, nu putem vorbi despre transparenta si deschidere din partea DRRP la acest capitol.
Ambasada SUA, de exemplu, atunci cand anunta un concurs de proiecte, afiseaza pe site lista aspirantilor la granturi si rezultatele concursului, astfel ca, dupa anuntarea castigatorilor, nimeni nu mai are intrebari. In cazul nostru pot sa va spun ca aflu despre unele proiecte doar din informatii sporadice aparute in presa, de cele mai multe ori dupa ce proiectele s-au incheiat deja. Am fost redactor-sef la saptamanalul Democratia, dar habar n-am avut cine ne finanteaza. Nu e bine cand banii veniti din Romania sunt gestionati in taina de doar doua-trei persoane.
Nu am stiut pana acum cine si cum a beneficiat de proiectele DRRP. Abia citind raportul din Ziua am aflat despre unii beneficiari de aici. Imi pare rau ca suntem martorii unor situatii de scandal in acest context. Daca DRRP ar fi actionat din capul locului corect - anuntand in presa concursul proiectelor, afisand pe site castigatorii, monitorizand realizarea proiectelor finantate pe banii contribuabililor romani -, am fi evitat jenanta spalare de rufe in public. La noi, reactia multora este: “Asa suntem noi, romanii, furam bani impreuna, apoi ne certam in public. Rusii, iata, investesc mult mai mult aici, promovandu-si interesele, dar niciodata nu admit sa-si compromita strategiile prin scandaluri publice”. In urma activitatilor DRRP are de suferit in primul rand imaginea departamentului insusi. Si imaginea Romaniei a avut de suferit cand unii beneficiari de granturi din Chisinau au promovat de fapt o politica antiromaneasca. Nu cred ca DRRP a investit in astfel de proiecte cu buna stiinta. Cred ca e vorba despre lipsa de responsabilitate. Problema e ca elementul subiectiv a devenit la un moment dat determinant, managementul proiectelor a fost ignorat cu desavarsire si astazi avem ce avem: romani frustrati pe ambele maluri ale Prutului.
Activitatea DRRP in Republica Moldova nu trebuie privita unilateral. Datorita proiectelor departamentului au putut totusi sa activeze si o serie de publicatii sau ONG-uri care au promovat onest valorile democratice si nationale.

IULIAN FRUNTASU, profesor asociat la Institutul de Studii Politice si Relatii Internationale, Chisinau

Relatii de gasca

Publicul larg nu cunoaste multe despre proiectele finantate de catre DRRP. Perceptia generala a fost si continua sa fie ca DRRP si statul roman finanteaza proiecte bazate pe relatiile obscure intre functionarii guvernamentali si clientela stabilita la Chisinau. Lipsa de transparenta in acest domeniu a incurajat dezvoltarea unor relatii de gasca, iar putinele exceptii, cum ar fi revista Contrafort, sustinuta de Institutul Cultural Roman, nu fac nimic altceva decat sa confirme regula. In mod normal, orice beneficiar ar fi trebuit sa fie obligat sa mentioneze public faptul ca este sustinut financiar de DRRP, iar absenta acestei clauze ne conduce la presupunerea plauzibila ca lipsa transparentei si posibilitatii de tragere la raspundere este convenabila ambelor parti.
Imaginea Romaniei nu a avut de castigat nimic in urma activitatilor DRRP. A fost o irosire a banului public. Problema, de altfel, nici nu este a departamentului, ci a statului paternalist obisnuit sa dezvolte si sa mentina relatii obscure, satisfacand grupuri de interese speciale. Nu intamplator cei care au beneficiat de finantare in anii precedenti au fost indivizii care aveau trecere la presedintele Iliescu sau la primul ministru Nastase. Importanta unui scandal privind gestionarea banilor publici este ca ofera oportunitatea schimbarii practicii in cauza, altfel se va dezvolta o alta clientela pe filiera presedintelui Basescu sau a primului ministru Tariceanu. Romania pur si simplu nu-si mai poate permite sa functioneze din punct de vedere al practicilor administrative asa cum era pe timpul PDSR-ului, iar reformarea si modernizarea guvernului in conformitate cu standardele UE va consolida cu certitudine si imaginea tarii.
Apreciez ca activitatea DRRP in Republica Moldova este sub nivelul banilor contribuabililor romani si in contradictie cu increderea politica oferita de electoratul partidelor aflate la guvernare.

Pagini realizate de Maria Bercea

 

Comentarii (0)

>>> ADAUGA COMENTARIU <<<

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:

    Nu exista comentarii la acest articol.

    Editie scrisa | Marek Michalak

    Copilul este o fiinţă independentă, nu proprietatea noastră

    Seimul Poloniei a declarat 2012 „Anul Janusz Korczak“, pentru a comemora 70 de ani de la moartea tragică, ...


    Editie scrisa | Madalina Schiopu

    Când o cantină e mai mult decât mâncare

    În jurul Centrului Social al Asociaţiei Caritas Bucureşti s-a format o adevărată comunitate, ...


    Editie online

    Mafia stimulentelor in Ministerul Finantelor: Stimulente date angajatilor cu conditia ca o parte din bani sa se intoarca la sefi

    Un ordin intern semnat in iulie 2010 de Sebastian Vladescu, fostul ministru al Finantelor Publice, arata abuzurile pe care ...


    Editie scrisa | Octavian Manea

    Drepturile omului sunt încălcate în Republica Moldova

    Grupul pentru Dialog Social (GDS), împreună cu Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR) ...


    Editie scrisa | Dan Marin*

    Cum este înţeleasă astăzi în România protecţia patrimoniului istoric

    Din punctul meu de vedere, o discuţie asupra intenţiei de a construi în spatele Palatului Ştirbei din Bucureşti ...

    Recomandarea editorilor