De la Monica Macovei la Monica Serbanescu

Rodica Culcer 10.09.2008

De același autor

Joi, 4 septembrie, membrii sectiei de procurori a CSM au respins propunerea ministrului Justitiei privind numirea Monicai Serbanescu in functia de pocuror-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

 

Cinstit vorbind, putini se asteptau ca pro­curorul general Laura Codruta Kövesi sa-l umileasca pe ministrul Justitiei, Ca­ta­lin Predoiu, determinand respingerea can­di­datei acestuia la functia de procuror-sef al DNA. Cu o luna in urma, doamna Kö­vesi declarase ca institutia nu trebuie sa depinda de o persoana - ceea ce in­­sem­na de fapt ca nu va milita pentru men­ti­nerea lui Daniel Morar. Probabil ca, la vre­mea aceea, inca mai astepta ca ministrul s-o consulte in privinta succesorului, care urma de altfel sa-i fie subordonat direct. Se poate asadar ca orgoliul sa fi contat in se­veritatea - corecta de altfel - cu care Lau­ra Codruta Kövesi a examinat-o pe can­didata Serbanescu la CSM, cum este posibil sa fi perceput ca pe o insulta pro­pu­nerea unui procuror pe care ea insasi l-a dat afara in 2006.

Indiferent care au fost elementele ho­ta­ratoare, prestatia procurorului general la CSM a fost binevenita, pentru ca a mar­cat o bresa in consensul pe cale sa se con­stituie in privinta unei restauratii in jus­titie. Lipsurile candidatei Monica Serba­nes­cu erau reale: nu a realizat in viata ei un rechizitoriu si, cand a fost numita pe un post ceva mai solicitant decat caratul ser­vietelor sefilor si ordonarea dosarelor, s-a plans ca are probleme de sanatate. Pres­tatia ei a fost atat de slaba incat sec­tia de procurori a CSM nu si-a putut per­mi­te s-o valideze. A contat poate si pre­ca­ri­tatea proiectului de management, care, dupa unele surse, ar fi continut 5 pagini de citate din legi si 8 pagini de gene­ra­li­tati. Exista in sfarsit o limita dincolo de care nici macar magistratii condusi de Li­dia Barbulescu nu pot trece.

Vom consemna asadar o bila alba pen­tru procurorii din CSM, care au reusit sa res­pinga o candidata inadecvata exigen­te­lor actuale intr-o tara membra a UE. Era prea mult totusi ca in 2008 sa nu­mesti sef la DNA o mediocritate care si-a inceput cariera la PNA pe vremea lui Ioan Amarie, cel numit de Ion Iliescu pentru a com­promite lupta anticoruptie, si a de­ve­nit apoi consiliera lui Ilie Botos si a lui Tu­dor Chiuariu. Apropiata Rodicai Stanoiu, indepartata de Adrian Nastase din functia de ministru al Justitiei dupa un ultimatum al Comisiei Europene, nu putea fi un can­di­dat acceptabil pentru Bruxelles, ceea ce doamna Kövesi si o buna parte a pro­cu­rorilor din CSM au inteles, mai ales dupa ce purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray, a anuntat ca decizia in privinta con­ducerii DNA este un test pentru Romania, tara aflata inca sub monitorizarea UE la ca­pitolele justitie si lupta impotriva co­ruptiei.

Mesajul a fost insa ignorat de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, marele perdant de fapt al acestei confruntari, dovedit fara putinta de tagada o penibila sluga politica prin selectarea (sau acceptarea) unei can­di­date nepotrivite cu exigentele postului si ale momentului. Desi initial facuse o im­pre­sie buna datorita pregatirii sale pro­fe­sio­­nale, prestatia domnului Predoiu nu s-a ridicat peste nivelul lui Tudor Chiuariu decat prin vocabular. Nu putem trece cu ve­derea faptul ca, desi la 12 august dom­nul Predoiu se plangea ca procedura de nu­mire a sefului DNA presupune "arbi­tra­riul" ministrului Justitiei, el insusi a refuzat sa elaboreze o procedura mai riguroasa, cu o grila de selectie adecvata postului, si a profitat exact de acest "arbitrariu" pen­tru a impune o candidata penibila. In 2005, Monica Macovei, desi sub presiu­nea timpului, a procedat la un interviu de se­lectie, la care i-a invitat sa se inscrie pe toti candidatii care corespundeau unui set de criterii. Nu este astfel intamplator ca Daniel Morar a obtinut avizul CSM, desi majoritatea membrilor acestuia din urma ii erau (si inca ii mai sunt) ostili Mo­nicai Macovei.

Ceea ce a fost inacceptabil pentru pro­curori, care au refuzat regresul (simbolic) de la Monica Macovei la Monica Serba­nes­cu, se dovedeste insa un obiectiv poli­tic major pentru politicienii PNL, PSD, PC si, partial, PRM si UDMR. Sub bagheta ma­gica a "liberalei" Norica Nicolai, Co­mi­sia juridica a Senatului a purces la incal­carea benchmark-ului nr. 3 stabilit de CE, prin care Romaniei i se cere sa asigure "... mentinerea actualei proceduri de nu­mire si revocare a procurorului ge­ne­ral, a procurorului-sef al DNA si a ce­lorlalte functii de conducere din Par­che­tul General." Ei bine, exact acest benchmark, subliniat grafic in raportul din iulie al CE, ar urma sa fie spulberat de amendamentul sustinut de tandemul Ni­co­lai-Taracila, care prevede ca sefii di­rectiilor din Parchetul General ar urma sa fie numiti in functii de conducere nu de pre­sedinte, cum prevede legea in vigoa­re, ci de plenul CSM. Ceea ce a urmat dupa adoptarea acestui amendament ar fi de ras daca nu ar fi de plans: alesii na­tiei s-au inflamat in mod ridicol atunci cand purtatorul de cuvant al CE, Mark Gray, le-a amintit imediat senatorilor ca amendamentul "incalca cerintele Uniunii Europene". Nicolae Vacaroiu a amenintat cu o scrisoare "dura", doamna Nicolai a su­gerat ca Mark Gray ar vorbi pe cont pro­priu, iar Sergiu Andon a declarat, memo­rabil, ca "acest purtator de cuvant de­vine tot mai obraznic". Tafna liberalo-pe­se­disto-pecista s-a dovedit o operatiune de manipulare a opiniei publice cand dom­nul Gray a precizat ulterior ca nu vorbeste decat in numele Comisiei. Ea nu va sca­pa insa atentiei Bruxellesului care-si va ve­dea confirmate dubiile, exprimate in ace­lasi raport din iulie, privind vointa poli­tica a parlamentarilor romani de a re­for­ma justitia si a combate coruptia.

Ceea ce surprinde in acest episod nu este atat tenacitatea parlamentarilor de a desfiinta tot ce a realizat Monica Macovei in domeniile monitorizate, de a-l exila pe Daniel Morar si de a-l face complet ire­le­vant pe Traian Basescu, cat incompetenta promotorilor acestui demers, care este nu numai contrar recomandarilor europe­ne, ci si Constitutiei. Potrivit legii noastre fundamentale, CSM propune magistrati in functii de conducere, dar nu-i numeste. Ca­racterul anticonstitutional al amenda­men­tului a fost de altfel si motivul declarat pentru care senatorul UDMR Peter Eck­stein Kóvacs a votat impotriva sa, pro­ba­bil in ciuda ordinelor primite de la partid.

Esecul lui Catalin Predoiu si ineptia do­vedita a votului senatorial vor duce logic la intrebarea: ce sanse de succes pot avea toate aceste demersuri de-a dreptul grotesti? Tot in mod logic putem ras­pun­de: niciuna. Traian Basescu nu o va numi pe Monica Serbanescu in locul lui Daniel Morar, iar mandatul acestuia are toate san­sele sa fie prelungit cu inca 90 de zile dupa 12 noiembrie (cand expira actuala prelungire), adica dupa alegerile par­la­men­tare. Chiar daca va fi votata de Se­nat, noua lege privind numirea magistra­tilor va fi aproape sigur contestata de PD-L la Curtea Constitutionala, care o va blo­ca sau, in cel mai rau caz, o va intarzia; iar presedintele Basescu poate sa o retri­mi­ta la parlament inainte de a o promul­ga. Toate aceste demersuri si manevre iau timp, asa ca nici legea nu va putea fi adoptata, probabil, inainte de alegeri.

Vom astepta asadar alegerile intr-un provizorat penibil, sperand ca alegatorii vor rezona la tema coruptiei si a justitiei si ca electoratul urban nu va prefera sa plece in weekend in ziua alegerilor. Este ris­cant insa sa-ti pariezi ultimul leu pe se­tea de justitie a electoratului din Ro­ma­nia.

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22