Cum se vede demisia lui Emil Boc din afară

La ora la care este redactat acest articol, rezultatele consultărilor de la Cotroceni, ca şi numele noului prim-ministru sunt încă pure speculaţii.

Demisia premierului Emil Boc a fost însoţită de un mesaj al acestuia pentru români, cărora le-a mulţumit pentru că „au fost aceia care, cu adevărat, au salvat România“, subliniind că ştie că, prin măsurile luate, i-a „necăjit“ pe foarte mulţi. Probabil că nu la fel de mulţi necăjiţi vor fi ca urmare a retragerii sale, în frunte cu opoziţia, care a anunţat deja că se duce la consultările de la Cotroceni numai cu mandat privind alegerile anticipate.

Cu toate că, la Bruxelles, aceeaşi opoziţie se dusese săptămâna trecută cu un mesaj disproporţionat, dorind să demaşte dictatura de la Bucureşti, mediile internaţionale au reacţionat astăzi moderat la auzul demisiei lui Emil Boc, deşi agenţiile de ştiri au reţinut detalii despre modificările la nivel guvernamental. Agenţia Reuters notează în acest sens că demisia lui Emil Boc ar fi consecinţa mişcărilor de protest susţinute de opoziţie, dar subliniază că Fondul Monetar Internaţional a dat asigurări conform cărora acordul cu autorităţile de la Bucureşti nu va avea de suferit. Reuters citează declaraţia reprezentantului FMI, Jeffrey Franks, care a afirmat după aflarea veştii privind demisia lui Emil Boc că „nu vede un motiv pentru care acest lucru să aibă un efect asupra acordului. Avem toată încrederea că acordul va continua“.

„În vreme ce opoziţia de stânga cere alegeri anticipate, imposibilitatea obţinerii unei majorităţi conduce către concluzia că preşedintele, provenit din acelaşi partid de centru-dreapta ca şi Emil Boc, nu va avea dificultăţi în obţinerea unui vot favorabil pentru viitorul nominalizat la funcţia de prim-ministru“. Analiza Reuters pare că nu ia în calcul însă un element fundamental şi de noutate în peisajul politic din aceste zile, anume tocmai absenţa opoziţiei din parlament, începând cu data de 1 februarie. De altfel, dificultăţile pe care le va avea de întâmpinat un viitor cabinet nu vor fi de neglijat din acest punct de vedere, opoziţia putând să joace decis pe cartea cvorumului, foarte fragil în absenţa sa, mai ales în Camera Superioară. E un element de care cu siguranţă preşedintele Traian Băsescu trebuie să ţină cont în decizia sa privind formarea noului cabinet.

Mediile bancare s-au grăbit, în genere, să dea asigurări că o demisie a primului ministru, atâta vreme cât nu degenerează într-o reală criză politică - de pildă, imposibilitatea de a forma un nou guvern, dificultatea de a întruni o majoritate parlamentară care să-l susţină -, nu va avea un impact nefavorabil imediat asupra investitorilor sau a modului cum este privită România în concertul european dominat de instabilitate. Ce-i drept, zilele acestea tandemul Merkel-Sarkozy au pus din nou în vedetă Grecia, avertizând că, în cazul în care această ţară nu va reuşi să-şi îndeplinească obligaţiile asumate la acordarea ajutorului, ea riscă să fie plasată sub control european direct.

Precedentele mai certe, din punct de vedere al desfăşurării evenimentelor politice, se plasează în Spania, unde instabilitatea guvernamentală şi mai ales scăderea dramatică a încrederii populaţiei în fostul cabinet socialist au dus rapid la organizarea de alegeri anticipate.

Analizele presei internaţionale pun, de altfel, recentele desfăşurări de la Bucureşti sub această umbrelă a ecourilor marilor nemulţumiri populare, provocate de prelungirea crizei şi de adâncirea pauperizării, pe fondul aplicării drastice a măsurilor de austeritate. Pe de altă parte, e amintit şi Raportul Băncii Mondiale asupra perspectivelor economice globale, dat publicităţii săptămâna trecută, care relevă că, în contextul slăbirii continue, la nivel european, a puterii euro, pe de o parte, şi a accentuării crizei economice, cu previziuni pesimiste de recesiune la nivelul continentului, pe de altă parte, ţările aflate în exteriorul zonei euro trebuie „să-şi poarte singure de grijă“.

Presa franceză aduce şi ea în discuţie vasta mişcare de nemulţumire care s-ar afla la originea demisiei Cabinetului Boc, făcând un scurt istoric al mişcărilor de protest, detonate de demiterea lui Raed Arafat, şi citând declaraţiile primului ministru demisionar, care a subliniat în alocuţiunea prin care şi-a anunţat retragerea că „nu se agaţă de putere“. Le Figaro punctează şi declaraţiile făcute de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, aflaţi la sfârşitul săptămânii la Bucureşti, care au apreciat că măsurile de austeritate întreprinse de Emil Boc şi la care au participat toţi românii „au început să-şi arate roadele“, România fiind, potrivit aceloraşi surse, „mai bine înarmată decât alte ţări pentru a înfrunta furtuna financiară“ aşteptată în 2012. //

Cuvinte cheie: PDL, reformare, lideri, Emil Boc, Monica Macovei, Cristian Preda