Cu tunurile pe justitie

Presat de sosirea primaverii, anotimp ce ne apropie de termenul la care Comisia Europeana va redacta raportul final asupra modului in care Romania a indeplinit criteriile de performanta (benchmarks) stabilite in cadrul monitorizarii UE pe justitie si combaterea coruptiei (numita elegant mecanism de verificare si cooperare), presedintele Basescu a decis sa ia pe cont propriu sarcina sisifica a ridicarii monitorizarii UE. Este adevarat ca presedintele are nevoie de o victorie politica in perspectiva alegerilor prezidentiale din toamna, dar nici nu a avut concurenti dispusi sa coordoneze o operatiune atat de dificila. Asa ca presedintele jucator i-a convocat pe pesedisti la Cotroceni, cerandu-le imperativ sa voteze in favoarea cercetarii penale a lui Adrian Nastase si a lui Serban Mihailescu, pentru a da un semnal ca parlamentul nu mai este o frana in calea justitiei. Orice tentativa de tergiversare a fost, se pare, respinsa ferm. Si tot ferm a fost pus la punct si Victor Ponta, care perora impotriva asumarii raspunderii guvernamentale asupra codurilor civil, penal, de procedura penala si de procedura civila. Presedintele, insa, a anuntat public ca guvernul isi va asuma raspunderea pentru coduri pe 15 mai. Dosarele domnilor Nastase si Mihailescu au fost programate in plenul parlamentului saptamana aceasta, ceea ce inseamna ca PSD are de dat un test important. Intre timp, disperat sa se pozitioneze ca victima politica, Adrian Nastase a declarat din nou ca este dispus sa candideze la presedintie, daca partidul i-o va cere. Dar daca, asa cum ne asteptam, nu i-o va cere? Deocamdata, domnul Nastase traieste experienta inedita de inculpat in procesul privind utilizarea fondurilor competitiei Trofeul Calitatii in campania electorala a PSD din 2004, proces care a debutat saptamana trecuta cu obisnuita amanare si rasuflatele acuzatii ale inculpatului, care se pretinde persecutat politic. Va fi remarcat, insa, si domnul Nastase ca aproape nimeni din PSD nu i-a sarit in aparare, reflectand probabil ca Gabriel Bivolaru s-a bucurat de mai multa sustinere la vremea sa.
Al doilea act al reprezentatiei prezidentiale pe tema ridicarii clauzei de supraveghere pe justitie si anticoruptie s-a desfasurat joi la CSM, unde presedintele le-a cerut magistratilor sa accelereze reformele si sa binevoiasca a folosi cele 110 milioane de dolari din creditul BERD, care le sta la dispozitie pentru dotarea instantelor si din care a fost cheltuit doar un milion de dolari. Declarandu-se optimist in privinta disponibilitatii CSM de a-si indeplini sarcinile stabilite de CE, presedintele s-a rastit la presa, explicandu-le ziaristilor ca au fost invitati sa iasa din sala de sedinte pentru ca "am vrut sa va diminuam placerea de a discuta despre sistemul de justitie. Vorbiti despre astfel de sisteme fara a le cunoaste". Tot ziaristii ar fi de vina ca exagereaza evenimente triviale, ca bataia de la mall-ul Plaza, sau ca judecatorii se pensioneaza in masa pentru ca nu mai suporta presiunile mediatice. Ziaristii care, atragandu-si represaliile guvernului Tariceanu, l-au sustinut pe presedinte cand era nemultumit de Tudor Chiuariu sau l-au aparat pe Daniel Morar se vor intreba, desigur, cand au gresit si, de asemenea, ce s-o fi intamplat cu judecatorii corupti despre care vorbea seful statului in 2007. Ei vor intelege, in cele din urma, ca domnul Basescu a schimbat tactica si a hotarat sa coopereze cu CSM pentru rezolvarea unei probleme de interes national. Cei mai sceptici dintre ei se vor intreba insa daca presedintele urmareste o reformare solida si durabila a sistemului sau doar un succes politic punctual. Deocamdata, am aflat de la procurorul sef al DNA, Daniel Morar, care si-a prezentat raportul de activitate, ca in 2008 judecatorii au dat pedepse sub minimul legal pentru cazurile de coruptie, iar numarul de sesizari legate de acte de coruptie a crescut, cea mai mare crestere inregistrand-o infractiunea de cumparare de influenta. Daca domnul Morar s-a laudat cu activitatea DNA si cu aprecierile Comisiei Europene, in schimb procurorul general, Laura Codruta Ko­vesi, i-a amintit ca media rechizitoriilor solutionate a fost de doar doua pe cap de procuror DNA; ca "unii procurori din teritoriu au dezamagit" si, mai ales, ca "si combaterea coruptiei din sistemul judiciar este competenta dumneavoastra si sunteti singurii responsabili de acest fenomen". Bine ca macar doamna Kovesi nu a dat vina pe presa pentru ritmul lent al cercetarilor.
Daca ziaristii pot fi oricand - si uneori pe drept - o tinta a criticilor si sarcasmelor prezidentiale, in schimb, Departamentul de Stat al SUA este invulnerabil la mustrarile sefului statului. Ca atare, raportul sau anual asupra drepturilor omului a pus accentul pe deficientele din domeniul justitiei si combaterii coruptiei, criticand blocarea dosarelor penale ale fostilor demnitari fie de catre parlament, fie de catre Curtea Constitutionala. Tot probleme sunt ritmul lent al restituirii proprietatilor si impunitatea politiei, de vreme ce "plangerile privind comportamentul inadecvat al politistilor au fost gestionate de o comisie disciplinara interna a unitatilor unde lucrau cei reclamati". Presa a acordat o atentie minima raportului Departamentului de Stat, omitand capitole incriminante, cum ar fi traficul de persoane, asistenta sociala acordata copiilor si mai ales libertatea de expresie. Rectificam omisiunea si o explicam totodata recurgand strict la textul raportului: "oamenii politici si apropiatii lor poseda sau controleaza indirect numeroase organizatii media din teritoriu, iar stirile si abordarea editoriala reflecta adesea opiniile proprietarilor". Tendinta de concentrare a organizatiilor media de stiri pe plan national "in numele catorva indivizi bogati" a continuat, iar pe data de 9 ianuarie (2008, n.a.), "TVR a blocat difuzarea unei stiri despre presupusa interventie a senatorului Norica Nicolai in favoarea angajarii nepoatei sale la Administratia Nationala a Penitenciarelor, desi editorii au invocat interesul public... Editorul Radu Gafta a demisionat in semn de protest fata de cenzurarea mai multor investigatii".
In sfarsit, sa nu uitam de guvern - nu de alta, dar premierul Emil Boc a fost supus toata saptamana unui tir de artilerie grea din partea televiziunilor de stiri si a presei, ca urmare a numirii unei nepoate si a fostului sofer de la PD-L pe doua posturi de consilier in cadrul Cancelariei. Furia presei a aparut totusi disproportionata fata de consecintele acestor decizii neinspirate cu iz provincial (ardelenii par sa nu poata circula prin Bucuresti decat in grup, tinandu-se de mana). Detectam desigur in culise manevrele fostului premier Tariceanu, care-si apara protejatii dizlocati de la Palatul Victoria.
Ca sa puna capat acestui scandal pagubos din punct de vedere politic, premierul Emil Boc a hotarat sa taie nodul gordian si sa desfiinteze Cancelaria, pe motiv ca ar fi un guvern paralel, costisitor si inutil, inventat de Adrian Nastase si dezvoltat de Tariceanu. Chiar asa si este, doar ca ar fi fost bine ca domnul Boc sa-si fi amintit acest lucru mai devreme, si nu ca reactie la atacurile din presa. Oricum pe prim-ministru il asteapta alta saptamana grea, caci functionarii publici au anuntat proteste impotriva ordonantei care prevede eliminarea sporurilor salariale pentru toate categoriile de bugetari. Va fi desigur o adevarata piatra de incercare pentru guvern si pentru coalitie. A propos, premierul stabilise data de 1 martie ca termen limita la care ministrii urmau sa prezinte propunerile concrete privind reducerea cu 20% a cheltuielilor salariale in ministere. La 1 martie insa nimeni nu a parut sa-si fi amintit de acest termen. Or fi asteptand sa treaca Babele.