De același autor
In 22 ianuarie expira perioada pina la care se pot depune candidaturi pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Oficial, până în acest moment un singur magistrat al Curţii şi-a înregistrat candidatura: Dănuţ Cornoiu. Surpriza ar putea veni insa din partea Lidei Barbulescu, care se gindeste, potrivit Evenimentului zilei, sa-si depuna din nou candidatura pentru sefia ICCJ. Evident, la sugestia "colegilor" din CSM. Cazul ar putea ajunge la Curtea Constitutionala, dupa modelul Norica Nicolai, cind CC a decis ca presedintele nu poate refuza decit o singura data o candidatura, dar si ca nu se poate veni cu aceeasi propunere. Prin eventuala renominalizare a Lidiei Barbulescu, CSM da un alt test al credibilitatii, dupa cel picat lamentabil in alegerea Floricai Bejinariu.
Imediat după ce a preluat al doilea mandat de şef al statului, Traian Băsescu a remis Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o adresă în care a respins numirea Lidiei Barbulescu, propusa de Consiliul Superior al Magistraturii, la presedintia Curtii Supreme. Conform legii a fost redeschisă procedura de desemnare a unui nou preşedinte, iar alegerile vor avea loc in data de 22 ianuarie.
Bărbulescu: "Colegii mei insista sa candidez din nou"
Lidia Bărbulescu, vicepreşedinte al Curţii Supreme şi interimar pe funcţia de preşedinte a declarat, în exclusivitate pentru Evenimentul zilei: "Mai sunt două zile, în care magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, îşi pot depune candidatura. Din câte ştiu, la acest moment a fost înregistrată o singură candidatură, cea a lui Dănuţ Cornoiu".
Întrebată de jurnalistii de la Evenimentul zilei daca va candida din nou, Lidia Bărbulescu a afirmat: "Nu am luat o decizie. Colegii mei, care m-au îndemant să-mi depun candidatura şi prima dată, insistă să candidez din nou. Colegii mei mi-au spus că dacă nu voi candida din nou, ar fi ca şi cum aş accepta criticile care mi-au fost aduse, în general şi, în particular, de preşedintele Traian Băsescu. Cert este că mai am două zile, în care trebuie să mă decid".
În 4 ianuarie anul acesta, Lidia Bărbulescu sustinea ca "nu are resentimente, pentru ca legea ii permite presedintelui sa respinga o singura data candidatura", declaratia care poate fi interpretata ca un semnal al intentiei de a recandida".
Fortarea Constitutiei si provocarea unui nou scandal
Reconfirmarea Lidiei Barbulescu de catre CSM drept nominalizarea pentru ICCJ, ar repune pe tapet problema dreptului presedintelui Romaniei de a respinge a doua oara o propunere. Chestiunea ar putea ajunge la Curtea Constitutionala, invocindu-se un blocaj institutional intre CSM si Presedintie si un conflict intre puterile statului, exact asa cum s-a intimplat in cazul Norica Nicolai. In sensul acesta ar putea fi interpretata declaratia Lidiei Barbulescu "legea ii permite (presedintelui n.r) sa respinga o singura data candidatura".
Judecatoarea Barbulescu se face insa ca uita decizia Curtii Constitutionale din 22.02 2008, publicata in Monitorul Oficial, potrivit careia "In exercitarea atributiilor prevazute de articolul 85 al. 2 din Constituie, Presedintele Romaniei poate refuza o singura data, motivat, propunerea primului-ministru de numire a unei persoane in functia vacanta de ministru. Primul-ministru este obligat sa faca o alta propunere". In cazul Norica Nicolai, propusa de fostul premier pentru functia de ministru al Justitiei si respinsa motivat de presedintele Basescu, Tariceanu a fost obligat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale, sa avansese un alt nume, cel al lui Catalin Predoiu.
Ce inseamna asta? Daca s-ar aplica precedentul, este probabil ca, in cazul unei contestatii, Curtea Constitutionala sa decida la fel, adica sa spuna ca presedintele nu poate respinge decit o singura data propunerea CSM, dar si ca CSM, la rindul lui, este obligat sa vina cu o alta propunere decit Lidia Barbulescu. Ipoteza se poate aplica doar in cazul in care se procedeaza la o similitudine intre cele doua cazuri- functia de ministru si cea de presedinte al ICCJ si blocajul institutional, cuplat cu un conflict intre puterile statului care ar putea fi ridicat. Sa nu uitam insa ca in 2008, Curtea Constitutionala a incercat sa se derobeze ( pe cinci pagini de argumentatie) de responsabilitatea de a judeca acest conflict, invocind ca, de fapt, este unul politic, ceea ce i-ar excede competentele.
Pe de alta parte, Curtea a fost destul de ferma in ceea ce priveste drepturile conferite de Constitutie presedintelui. Sa nu uitam decizia in cazul modificarii Legii raspunderii ministerriale, prin care guvernul Tariceanu a suspendat Comisia de la Cotroceni, ca fiind neconstitutionala. La propunerea ministrului liberal de justitie de atunci, Tudor Chiuariu, Comisia de la Cotroceni care dadea avize in baza carora se putea incepe urmarirea penala a ministrilor, a fost desfiintata, procesele si anchetele fiind astfel blocate.Curtea a motivat atunci ca Ordonanta Chiuariu restringe drepturile constitutionale ale presedintelui. La fel, Curtea a vizat negativ cererea Parlamentului de suspendare a presedintelui din functie. Cu totul altfel a reactionat insa Curtea in cazul modificarii legii referendumului, acceptind ca seful statului sa poata fi demis cu majoritatea voturilor valabile ale celor prezenţi la urne, devenind astfel singurul tip de referendum la care nu este obligatorie o anumită prezenţă la urne pentru a fi validat.
Testul final al CSM
Sa nu stie Lidia Barbulescu a interpreta decizia Curtii Constitutionale in cazul Nicolai sau doar doreste sa forteze nota si sa provoace un nou scandal depunindu-si iarasi candidatura? O alta intrebare este daca CSM se va incolona pentru a doua oara in spatele Lidiei Barbulescu pentru a o sustine intr-un conflict cu seful statului? Isi vor asuma judecatorii si procurorii acest risc, mai ales dupa alegerea controversata a Floricai Bejinariu in fruntea CSM, scandal aflat in plina desfasurare si care va ajunge in instante?
In mod evident, CSM si intreaga breasla a magistratilor se afla intr-un moment de rascruce a credibilitatii. Daca Bejinariu nu va fi suspendata in urma unei decizii a instantelor si datorita protestului magistratilor si daca o va repropune pe Barbulescu drept presedinte al Inaltei Curti, isi semneaza practic actul de deces din acest punct de vedere.
Danut Cornoiu, varianta de avarie
Oficial, până în acest moment, singurul magistrat care şi-a depus candidatura este Dănuţ Cornoiu, judecător al secţiei civile a Curţii Supreme. Cornoiu a mai candidat pentru sefia Inaltei Curti, fiind insa respins de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Argumentele au fost depistate in lege, judecătorul Dănuţ Cornoiu fiind sanctionat disciplinar in ultimii trei ani. Legea 303/2004 este clara in acest sens. In ciuda acestei decizii, Cornoiu a decis să candideze din nou, de data aceasta fiind avantajat, cel puţin până în acest moment, de faptul că este singur în cursă, sustine Evenimentul zilei.
Dănuţ Cornoiu a făcut obiectul unor cercetări disciplinare privind revendicarea unui imobil naţionalizat în care locuiau părinţii fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. CSM a decis chiar excluderea lui din magistratură, hotărâre ce a fost contestată la instanţa supremă care a stabilit în final sancţionarea cu 15% din salariu pe o perioadă de trei luni. Timp de patru ani, Cornoiu a fost membru al CSM. În 30 septembrie 2009, în urma tragerii la sorţi, Dănuţ Cornoiu a fost desemnat membru al Biroului Electoral Central pentru alegerile prezidenţiale.
