Pe aceeași temă
Consiliul Superior al Magistraturii dezbate astăzi ghidul de comunicare dintre presă şi magistraţi, care trebuie corelat cu Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală. După mai multe serii de dezbateri, CSM a publicat o formă a ghidului, care restricţionează accesul presei la dosarele de corupţie. În esenţă, Consiliul propune ca presa să nu mai aibă acces la rechizitoriile dosarelor de corupţie, ci doar la extrase din care se vor elimina mare parte din date, scrie Gandul.
Consiliul Superior al Magistraturii a publicat luni, 5 mai, o nouă formă a ghidului de comunicare dintre sistemul judiciar şi presă, care a fost modificat pentru a fi corelat cu Noul Cod Penal şi Noul Cod de Procedură Penală. Conducerea Consiliului a avut cel puţin patru întâlniri cu presa şi ONG-urile, la fiecare dintre ele presa şi societatea civilă solicitând CSM să modifice ghidul în aşa fel încât presa să aibă acces la dosarele penale. Cu toate acestea, comisia care a elaborat ghidul a propus plenului CSM o variantă care limitează accesul presei la informaţii din dosare precum cele de corupţie.
În şedinţa de marţi, plenul CSM a luat în dezbatere ghidul şi a votat. Nu a fost publicat încă rezultatul votului din plen. Însă este clar faptul că aproape nici una din propunerile presei nu a fost inclusă în modificarea ghidului.
Mircea Aron, membru CSM şi judecător al Consiliului, a declarat că, dacă se va permite presei să aibă acces la copii după rechizitorii, atunci "se doreşte senzaţionalul".
Unul dintre articolele esenţiale din ghidul de comunicare dintre magistraţi şi presă este articolul 27 indice 1. Acest articol trebuia să reglementeze modul în care jurnaliştii pot primi documente precum referatele cu propunerile de arestare preventivă sau rechizitoriile din dosarele penale. Forma propusă de CSM este următoarea:
Articolul 27 - (1) La cerere, reprezentanţilor mass-media le pot fi eliberate extrase ale rechizitoriului, ale acordurilor de recunoaştere a vinovăţiei sau ale actelor prin care au fost luate următoarele măsuri procesuale: începerea urmăririi penale, continuarea urmăririi penale faţă de suspect, punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea măsurilor preventive care intră în competenţa procurorului, luarea măsurii reţinerii şi sesizarea instanţei competente în vederea luării măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive; extrasul va cuprinde situaţia de fapt, după asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal, eliminarea pasajelor din care rezultă informaţii prin a căror divulgare se încalcă dreptul la respectarea vieţii private, precum şi a celor referitoare la probe şi analiza acestora. Cererea se aprobă de către purtătorul de cuvânt al parchetului, cu consultarea procurorului de caz, sau în lipsa acestuia, a conducătorului parchetului.
În forma actuală a articolului, se limitează accesul la informaţiile din dosarele penale. Mai precis, articolul conţine următoarea sintagmă: "eliminarea pasajelor ....referitoare la probe şi analiza acestora". Concret, formulare înseamnă că documente precum referatele sau rechizitoriile sunt golite de conţinut, pentru a nu mai fi prezentate de presă. În mare parte, aceste documente fac referire la probe şi reprezintă o analiză a probelor pe care le deţine parchetul, astfel că birourile de presă ale parchetelor sau instanţelor vor fi nevoite să ofere documente din care vor elimina majoritatea informaţiilor.
În plus, CSM a propus ca presei să îi fie furnizate extrase din rechizitorii sau referatele de urmărire penale. Din nou, reprezentanţii presei care au participat la consultările de la CSM au solicitat ca magistraţii să transmită copiile documentelor menţionate.
În majoritatea articolelor modificate, comisia CSM a menţionat că presei trebuie să îi fie eliberate doar extrase din rechizitorii.
Gândul a transmis CSM cinci propuneri privind modul în care instanţele vor colabora cu jurnaliştii.Gândul a solicitat transparenţă maximă în special în cauzele de corupţie: acces nelimitat la rechizitorii şi dosarele penale, desecretizarea procedurilor din camera preliminară, publicarea motivărilor instanţelor, utilizarea nerestricţionată a Internetului în sălile de judecată. Niciuna din propunerile noastre nu a fost luată în calcul.
