De același autor
Pe cand avea painea si cutitul in mana, FMIprescria retete care mai mult nu se potriveau decat se potriveau situatiei concrete din economia romaneasca, indicand in unele cazuri terapii gresite ce porneau de la diagnoze gresite. De cand insa expertii FMInu prea mai sunt ascultati de nimeni pe la Bucuresti, analizele institutiei cu pricina sunt parca pline de rigoare, concretete si pertinenta. O astfel de analiza este, fara indoiala, cea mai recenta produsa de expertii institutiei in ce priveste Romania si care se concentreaza asupra gradului de pregatire a economiei pentru a infrunta turbulentele de pe pietele internationale. Concluzia FMIeste fara echivoc: economia din Romania este foarte slab pregatita in acest sens, avand un noian de vulnerabilitati si - extrem de important - in parte chiar din cauza politicilor economice promovate. Guvernul a privit nu mai departe de varful pantofilor, a actionat ca atare si acum economia este expusa pericolului de a depinde aproape total de miscarile externe imprevizibile!
Trei ar fi, potrivit analizei FMI, principalele probleme ale conjuncturii externe care ar putea lovi economia din Romania: cresterea deja sesizabila a costului finantarii externe, restrictionarea accesului bancilor locale la finantari din afara si incetinirea economiilor principalilor parteneri comerciali. Toate acestea - sa remarcam - nu sunt amenintari doar posibile, ci fenomene concrete care deja se manifesta.
Recrudescenta neasteptata ca dimensiune a tendintelor inflationiste in marile economii din zona euro a determinat banca centrala europeana sa incerce o contracarare prin "incadrarea" creditului. De altfel, miscarea de restrangere si scumpire a creditului este generala pe pietele internationale, in conditiile reverberatiilor mai grave decat se credea ale crizei financiare pornite din segmentul de risc al pietei imobiliare americane. Si, in ciuda incercarilor disperate ale autoritatilor guvernamentale si monetare americane de a opri cursul spre recesiune prin scaderi ale dobanzilor, jucatorii principali din piata, din motive de autoaparare, nu se mai aventureaza in creditari largi si laxe, preferand doar finantari prudente si pretinzand prime de risc costisitoare pentru debitori. Conjunctura este de la luna la luna mai putin favorabila pentru contractantii de credite. Iar Romania tocmai acum vine tare pe piata in aceasta postura. Din 2007, indatorarea externa a preluat locul principal in finantarea imensului si imposibilului de depasit deficit extern. Asta, pe de o parte.
Pe de alta parte, Romania n-a prea simtit pana acum costurile creditarii internationale pentru ca, pana in 2007, investitiile straine directe au finantat intr-o masura semnificativa deficitul de cont curent extern si pentru ca, in 2007, cea mai mare parte din creditarea externa a imbracat forma preluarii de bani pentru imprumuturi de catre bancile straine din Romania de la societatile lor mama din Occident, o forma mai putin costisitoare de acces la bani externi. Acest acces scade abrupt din 2008, pentru ca, in conditiile crizei financiare de pe pietele internationale, banii disponibili, inclusiv in banci, sunt indreptati spre a apara redutele din fiefurile principale si in special din tarile de origine. Asa ca a cam intarcat balaia pentru bancile straine din Romania de a lua bani de la societatile lor mama si deci pentru obtinerea din afara a unei finantari relativ ieftine. In sfarsit, semnele de incetinire a activitatii economice in tarile industrializate occidentale sunt vizibile si consecintele pentru Romania sunt inevitabile si imposibil de combatut: tarile respective sunt marile debusee pentru exporturile romanesti si o reducere a acestora din urma trebuie luata in considerare, in pofida efectului de incurajare a lor, pe care il antreneaza deprecierea leului.
Punctul forte al analizei FMIil reprezinta insa aprecierea ca Romania nu a luat, in perioada in care i-a fost bine si conjunctura internationala a favorizat-o, acele masuri care s-o ajute sa depaseasca schimbari de conjunctura internationala. FMIare in vedere indeosebi masuri in plan fiscal, privinta in care are perfecta dreptate. Guvernul n-a luat nicio masura pentru a combate imensul deficit extern sau macar pentru a contracara efectele acestuia. A lasat singura Banca Nationalasa se lupte prin incercarea de temperare a creditului, cand de fapt, avand in vedere amplificarea deficitului, erau necesare masuri fiscale de comprimare a cererii interne, care a luat-o razna. Sa nu ne ferim a numi necesitatea de a se majora unele impozite principale si, de fapt, a TVA, fiind vorba de combaterea expansiunii fara limite a consumului. Nu atat pentru a face rost de incasari suplimentare la buget, ci pentru a pregati economia sa faca fata unei schimbari de conjunctura care se anunta. Teoria economica insasi spune ca, in perioade de avant, impozitele indirecte pot fi marite chiar in schimbul unei diminuari a impozitelor pe venit. In felul acesta, pentru tari cu mari deficite, este si cazul Romaniei, se creeaza inperioade de avant rezerve pentru perioadele de slabire a conjuncturii. Fara astfel de masuri, Romania este complet descoperita cu deficitele sale externe imense in fata deteriorarii conjuncturii de pe pietele internationale. Romania nu poate, de pilda, contracara scaderea mai mult decat probabila a exporturilor, in conditiile incetinirii economice din tarile-debuseu, prin impulsionarea cererii interne, pentru ca aceasta este deja intinsa la paroxism si, dimpotriva, va fi nevoie de comprimarea, si nu de stimularea ei.
Ce se va intampla - se intreaba cu talc FMI- daca economia incetineste de pilda de la 6% la 3% anual? Veniturile la buget pe care se miza nu vor mai fi, in mod obiectiv, realizate, in timp ce craca fusese deja taiata de sub picioare prin cresterile de venituri (salarii, pensii) acordate la limita, care au epuizat complet resursele. Deficitele bugetare deja intinse si ele la maximumul admisibil in perioadele de expansiune nu vor mai oferi niciun spatiu de manevra in conditiile slabirii conjuncturii. Si macar de ar fi fost intinse pentru a se face investitii, ceea ce din pacate nu este cazul! Deficitele bugetare trebuie, dimpotriva, tinute la niveluri reduse in perioadele de expansiune, macar si pentru a putea, prin marirea acestora, sa se combata o slabire a conjuncturii cand aceasta intervine. Fara rezerve inseamna fara capacitati de manevra.
Actualul guvern a consumat orice capacitate de manevra in economie, lasand o treaba extrem de incurcata pe capul viitorului guvern. Vin vremuri grele, atat pentru salariati, cat si pentru pensionari. Este posibil sa se ajunga ca stoparea cresterii salariilor, cat si a pensiilor sa fie necesar a se produce tocmai impreuna cu majorarea impozitelor, in speta a TVA. Cam cu o asemenea agenda va trebui probabil sa-si inceapa mandatul noul guvern ce va rezulta din alegerile din toamna.
