Pe aceeași temă
Cristi Calugaru, fost sef al biroului de presa al PDL Bucuresti ii spunea Elenei Udrea, conform rechizitoriului procurorilor DNA de trimitere in judecata a fostului ministru, ca postacii nu isi fac treaba asa cum ar trebui, nefiind interesati sa-si faca treaba. Calugaru a detaliat de asemenea modul in care era platit, relateaza Hotnews.
Calugaru, martor in dosarul Elenei Udrea, a declarat in fata procurorilor ca desi venitul sau lunar era de 5.000 lei net, primea "o diferenta pana la suma totala de 3.000 de euro", care reprezenta remuneratia sa lunara reala. Diferenta de bani, spune el, o primea de la Topoliceanu Ana Maria. El afirma ca nu a primit niciodata "inscrisuri cu privire la sumele pe care le primeam in numerar de la Topoliceanu Ana Maria sau Breazu Tudor".
El a informat-o pe Elena Udrea, in 1 noiembrie 2012, ca "absolut niciunul dintre postaci nu-si respecta intelegerea - media cea mai mare de comentarii pe zi este de 91, dar cei mai multi graviteaza in jurul lui 50-60. In conditiile in care minimul era de 100 si recomandarea era de 150".
CITITI SI: DNA: Rechizitoriu la trimiterea in judecata a Elenei Udrea. Care era circuitul mitei?
"Daca ar fi sa fie platiti conform sistemului vechi, spre exemplu, pe 1 luni si o saptamana (perioada 23 august - 30 septembrie), de cand s-a intrat pe sistemul vechi, media de plata ar fi de cel mult 5 milioane per postac. In ceea ce priveste calitatea comentariilor, aceasta s-a imbunatatit, dar nu suficient de mult.
Postacii nu sunt capabili sa genereze singuri comentarii, se bazeaza in continuare pe punctaje, pe care, de cele mai multe ori, nici macar nu le dezvolta, preluand idei ca atare. Se repeta situatii cu 3-4 comentarii consecutive care spun acelasi lucru.
Este clar ca nu au chef de munca si nu prea sunt interesati sa-si faca treaba", se arata in acest mesaj, citat in rechizitoriul procurorilor.
Conform rechizitoriului DNA, platile realizate in interesul organizatiei de partid pentru diferite servicii (consultanta, 'postaci', materiale publicitare etc.) cu sumele obtinute din infractiunile de coruptie descrise se realizau fie in numerar, fara a se intocmi documente sau pentru a suplimenta sumele inregistrate in evidentele contabile, fie prin transfer bancar realizat de catre societati implicate direct sau indirect in relatii comerciale cu ministerul, fie prin depunerea sumelor de bani in contul partidului, mascate sub forma unor contracte fictive de donatie, in special pentru plata salariilor angajatilor sau a prestatorilor care nu acceptau forme alternative de plata.
