Costurile crizei vulcanice

Erupţia vulcanului Eyjafjallajökull a produs o criză ale cărei costuri sunt greu de măsurat deocamdată, spun analiştii. „Efectele norului de cenuşă vulcanică asupra economiilor europene sunt dificil de evaluat, însă nu trebuie uitat că, în general, efectele unor condiţii climaterice severe sunt, în general, exagerate“, spune analistul Peter Rosenstreich, de la ACM - Advanced Currency Markets.

După o săptămână de blocaj aerian aproape generalizat, unele estimări au indicat pierderi totale zilnice de 2 miliarde de dolari în industria aviatică a lumii. Analiştii de la Royal Bank of Scotland au estimat că aproape 2 milioane de oameni au fost blocaţi în aeroporturi, cifră care reprezintă mai puţin de 1% din forţa de muncă a UE.

O estimare a analiştilor de la Chatham House, un think-tank britanic, evaluează pierderile industriei aviatice europene în luna aprilie între 5 şi 10 miliarde de dolari. Dacă aceste calcule sunt corecte, atunci pierderile industriei europene a aviaţiei ar putea tăia aproximativ 0,1-0,2% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene, apropiindu-l, probabil, de nivelul zero, al stagnării, avertizează analiştii de la Chatham House.

Cele mai severe pierderi vor fi afişate de ţările din nordul continentului, care au fost mai afectate de norul de cenuşă vulcanică. Grecia, unde turismul reprezintă 15-20% din PIB, va fi încă o dată lovită de criză, de data asta din cauza norului vulcanic.
Spania şi Portugalia de asemenea sunt afectate de criza de esenţă vulcanică. Turismul din România, Polonia, Slovacia şi din ţările nordice va fi relativ imun la criză, deoarece acestea nu depind într-o mare măsură de traficul aerian, arată analiza Chatham House.

O veste bună pentru pasageri, însă. Pentru a-şi atrage clienţii, companiile aeriene vor fi nevoite să ofere reduceri seducătoare de tarife în următoarele luni, mai spun analiştii britanici.

Însă perspectiva reducerii preţurilor, de dragul de a tenta pasagerii, va accentua problemele industriei, deja lovită în ultimii ani de scăderea constantă a numărului de călători, de fluctuaţiile preţului petrolului şi de taxele din ce în ce mai mari.

Compania aeriană naţională, Tarom, a pierdut câte 1,1 milioane de euro pe zi, în timpul crizei provocate de erupţia vulcanică, au estimat oficialii români. Spre deosebire de celelalte companii aeriene naţionale, Tarom nu este listată la vreo bursă, aşa explicându-se de ce a şi apărut o estimare rapidă de pierderi. Însă Tarom este una dintre cele trei companii naţionale din Europa Centrală şi de Est care ţinteau o privatizare de succes în 2011. Pentru asta, atât Tarom, cât şi compania poloneză LOT sau Czech Airlines ar fi trebuit să afişeze profituri în acest an. Norul de cenuşă vulcanică a împrăştiat speranţele de profit ale celor trei companii aeriene naţionale din regiune şi, odată cu asta, va amâna, probabil, privatizarea acestora cu cel puţin un an.

Criza de esenţă vulcanică a ţinut pe loc preţul petrolului, undeva în jurul unui nivel de 84 de dolari pe baril, iar incertitudinea privind reluarea unui flux normal al zborurilor peste Europa sporeşte nervozitatea cotaţiilor aurului negru. Deocamdată, preţul barilului a scăzut, deoarece pieţele financiare sunt îngrijorate de întărirea dolarului, care ar scumpi importurile economiilor emergente, exact acelea unde consumul este robust, arată o analiză a KBC Market Research Desk. Cu alte cuvinte, un eventual entuziasm al pieţelor financiare produs de normalizarea traficului aerian ar fi, pentru moment, temperat de un dolar puternic. Trebuie spus că influenţa dolarului asupra preţului petrolului este legendară. Perechea merge în tandem, când cotaţia uneia scade, cealaltă creşte.

Cele 100.000 de zboruri anulate într-o săptămână vor adânci însă problemele companiilor aeriene, avertizează Asociaţia Internaţională a Transportatorilor din Aviaţie (International Air Transport Association -IATA), care a estimat pierderi de 1,7 miliarde de dolari. Unele companii aeriene europene cer UE să le acorde subvenţii, aşa cum au procedat americanii în 11 septembrie, când traficul aerian a fost suspendat doar pentru trei zile.

Omul de afaceri britanic Richard Branson, fondatorul companiei low-cost Virgin Atlantic, a acuzat guvernele europene că au reacţionat exagerat, blocând traficul aerian, şi a cerut crearea unui mecanism de compensare a pierderilor.

Branson este adeptul teoriei că cenuşa vulcanică nu ar pune în pericol zborurile, lucru demonstrat, susţine el, de testele făcute de diverse companii. Totuşi, reprezentanţii piloţilor susţin măsurile de precauţie. O asociaţie a piloţilor de linie americani (Air Line Pilots Association) şi-a avertizat membrii asupra pericolelor în timpul zborului prin cenuşa vulcanică, recomandându-le rute ocolitoare şi coborârea sau chiar întoarcerea avionului în cazul întâlnirii cu norul.

Producătorii de avioane recomandă, la rândul lor, o verificare minuţioasă a avioanelor după şi înainte de zbor, pentru a evita problemele, în timp ce în laboratoarele lor se testează eventualele efecte ale cenuşii.

Liderii UE nu au transmis, deocamdată, vreo intenţie de a aloca bani pentru susţinerea pierderilor companiilor, însă au luat măsuri pentru coordonarea traficului aerian în cele 27 de ţări membre. Norul cenuşiu a reamintit însă europenilor că orice problemă individuală a unei ţări se transmite restului grupului. //