Coşmarul absorbţiei fondurilor europene structurale: 6%

Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin cofinanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent, în acest sens, sunt semnificative şi multe altele urmează.

32,2 miliarde de euro pentru perioada 2007–2013

Revenirea cât mai rapidă la creşterea economică şi realizarea de noi locuri de muncă depinde de sprijinul financiar masiv alocat ţării noastre de către UE. Se ştie că 19,7 miliarde de euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Cine e de vină?

O profundă dezorientare a guvernării anterioare a dus la absorbţia a numai 176 de milioane de euro, adică 6%, din cele 3,1 miliarde de euro fonduri structurale alocate României în anii 2007–2008. Ghidurile stufoase, criteriile subiective de evaluare şi excesul de zel al funcţionarilor din organismele intermediare şi autorităţile de management sau al celor responsabili au dus la blocaje şi tergiversări inutile în evaluarea dosarelor şi derularea proiectelor. De pildă, semnarea, datarea şi ştampilarea fiecărei pagini la depunerea dosarelor cu sute de file este o invenţie pur românească. Interpretările procedurilor interne sunt diferite de la un judeţ la altul sau de la o regiune la alta. De multe ori, procedurile interne ale APDRP-urilor nu corespund cu ghidul solicitantului, ceea ce duce la respingerea dosarului. Nu pe fond, ci pe formă. Nu de puţine ori, chiar avizele comisiilor naţionale şi autorizaţiile de construcţie sunt discreţionare.

În condiţiile actuale, cofinanţarea proiectelor şi scrisorile de garanţie bancară dau coşmaruri şi mai mari beneficiarilor, fie ei publici sau privaţi. Zonele periurbane sunt excluse din PNDR. Programul „Tineri Fermieri“ e încă o utopie, aşezată bine doar pe hârtie. Lipsesc proiectele pentru reîntoarcerea emigranţilor români în zonele rurale, ca şi cele pentru campusurile şcolare şi sportive. Clinicile şi spitalele private nu au acces la fondurile europene, iar autorităţile publice locale nu depun proiecte pe sănătate pentru că suma de 1 milion de euro e prea mică pentru renovarea sau dotarea spitalelor. Pentru proiecte majore de maximum 25 de milioane de euro se cere asocierea între 3–4 judeţe.

Tot autorităţile publice locale nu pot depune proiecte pentru axele legate de gestiunea deşeurilor şi a calamităţilor naturale din POS Mediu. Or, acestea au o importanţă majoră tocmai pentru ele. Riscăm astfel să nu respectăm angajamentele faţă de UE în ceea ce priveşte închiderea gropilor de gunoi. La ora actuală, Apele Române sunt singurii solicitanţi pe axa legată de calamităţile naturale. Însă din 2007 nu au pregătit proiecte în materie şi nu au deschis nici acum această axă.

Lista problemelor nu se opreşte, din păcate, aici. Ba, mai mult, România va plăti Comisiei Europene penalităţi de 8,4 milioane de euro din spezele statului pentru întârzierea plăţilor la hectar acordate fermierilor. Cele mai mari penalităţi, de circa 30 de milioane de euro, sunt cauzate de nefolosirea fondurilor alocate prin Programul Operaţional de Pescuit.

Ce s-a făcut?

Pentru îmbunătăţirea radicală a absorbţiei fondurilor europene s-au luat de curând următoarele decizii concrete:
• În bugetul ţării, a fost stabilită ca prioritate alocarea resurselor necesare cofinanţării investiţiilor care se realizează cu finanţare din fondurile europene. În acest sens, cota maximă de prefinanţare a crescut de la 15% la 20% din valoarea proiectului. Prefinanţarea se acordă şi beneficiarilor care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului.

- Pentru beneficiarii privaţi s-a introdus opţiunea de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale.

- TVA este rambursabil după fiecare factură. Cât de rapid se vor mişca aceiaşi funcţionari publici rămâne de văzut.
- Au fost simplificate condiţiile de depunere a dosarelor. S-a renunţat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin înlocuirea lor cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, cu obligaţia prezentării respectivelor documente în etapa de contractare. La depunerea cererii de finanţare, acum, se acceptă şi copii certificate de beneficiar (copie „conform cu originalul“), în loc de copii legalizate. Copiile legalizate urmează a fi cerute doar la semnarea contractelor de finanţare. S-a renunţat la solicitarea depunerii unui „Rezumat al proiectului“, în condiţiile în care informaţiile respective trebuie oricum prezentate de solicitant în formularul cererii de finanţare. Ghidurile solicitanţilor au fost revizuite şi prezintă mai clar documentele ce trebuie prezentate de solicitanţi în faza de contractare. Pentru noile proiecte de investiţii ale IMM-urilor, avizele solicitate vor fi 9, în loc de 18 ca până acum.

- Timpul necesar derulării unui proiect – aprobarea, semnarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiei, finanţarea şi realizarea proiectului – a fost semnificativ scurtat. În acest sens, a fost modificată Legea achiziţiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanţate cu fonduri europene. Durata de organizare a unei licitaţii a scăzut de la 87 de zile la 30 de zile. Achiziţiile publice trebuie să se deruleze în cuantum valoric de minimum 20% electronic, faţă de 2,2% cât reprezentau achiziţiile on-line în anul 2008. Nerespectarea acestei condiţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 de lei la 35.000 de lei. Abuzurile se vor diminua, iar preţul corect îşi va face din ce în ce mai mult loc.

Nu în ultimul rând, a fost creat Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, sub coordonarea directă a primului ministru, Emil Boc. Săptămânal, analizează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi adoptă măsurile necesare pentru ca banii europeni să se materializeze cât mai repede în obiectivele stabilite.

Ce urmează?

Sunt în curs de punere în aplicare şi unele măsuri care vizează finanţarea economiei şi creşterea lichidităţii, prin:

- Adoptarea legislaţiei privind parteneriatul public–privat în vederea creşterii dinamicii investiţiilor private în infrastructură.
- Capitalizarea CEC Bank şi a Eximbank.
- Compensarea TVA de recuperat cu TVA de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.
- Introducerea operatorilor regionali de apă în rândul beneficiarilor cărora li se finanţează de la bugetul de stat, prin decontare, contravaloarea TVA plătită aferentă cheltuielilor eligibile.
- Drumul participării la licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene va fi deschis şi firmelor care au datorii la bugetul ţării, cu condiţia ca aceste datorii să fie mai mici sau egale cu datoriile pe care bugetul le are faţă de firmele în cauză. În acest sens, există deja un proiect de ordonanţă guvernamentală.

Ce ar mai trebui făcut?

Multe, dar ar aş începe cu reiterarea următoarelor două propuneri:

1. Realocarea finanţărilor între axele prioritare pentru a satisface nevoile din zonele proactive şi cu cel mai ridicat impact economico-social. Unele axe prioritare sunt complet neutilizate, iar în altele stau proiecte bune gata pregătite. Până în prezent, autorităţile de management au dispus de o marjă de flexibilitate de doar 2%. De curând, Comisia Europeană a relaxat această marjă la 10%.

2. Realizarea de parteneriate între universităţi şi guvern pentru crearea unui cadru de instruire a funcţionarilor implicaţi în atragerea de finanţări europene.

* Lector univ. dr. la ASE şi consilier personal al primului ministru.