Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Poker Online

Adauga anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Sub lupa comentatorilor | Editie online

18.02.2010

Constitutia liberala marca Chiuariu: desfiintarea functiei de presedinte

de Andreea Pora

14 comentarii

Preluind tema reformei constitutionale, liberalii au prezentat doua propuneri care se bat cap in cap. Tudor Chiuariu vrea desfiintarea functiei de presedinte si conferirea tuturor puterilor primului-ministru, iar Calin Popescu Tariceanu doreste ca Senatul sa fie ales de electori locali, adica de presedintii consiliilor judetene, consilierii judeteni, primarii si consilierii locali.

Constitutia lui Chiuariu se lupta cu Basescu

Tudor Chiuariu pare sa fi pus gind rau Constitutiei prin modificarile pe care le propune. Cea mai neasteptata, unica in felul ei, este desfiintarea institutiei prezidentiale sub motiv ca aceasta " a adus numai conflict". In fapt, ideile avansate par doar o continuare a razboiului impotriva lui Traian Basescu, argumentele fostului ministru fiind croite in acest sens.

"Presedintele nu poate fi arbitru, fiindca nu e independent de partide. Functia de presedinte e paralizata de propriul dualism: sef al Executivului si sef al statului. Experienta relatiei dintre Presedinte si primul-ministru a stat in cei 20 de ani sub semnul regulii tertium non datur: conflict sau subordonare servila. Cand Presedintele nu e in conflict cu primul-ministru (Basescu-Tariceanu), e Primul-ministru in conflict cu Presedintele (Nastase-Iliescu sau Radu Vasile-Constantinescu). Asta cand Primul-ministru nu e un fel de prelungire a Presedintelui (Basescu-Boc), caz care ilustreaza cel mai bine inutilitatea mentinerii ambelor functii. Daca primul-ministru executa ce ii dicteaza presedintele, ce rost mai are sa avem doua functii distincte?", se arata in documentul elaborat de Chiuariu.

In viziunea lui Chiuariu, puterile prezidentiale ar putea fi preluate in totalitate de primul-ministru, adica de o persoana numita si nu aleasa. Argumentele sint si in aceasta situatie destul de stranii:"Nu-mi puteti da un exemplu de ce a adus bun institutia prezidentiala in ultimii 20 de ani. Dimpotriva, a adus numai conflict. Nu vad de ce atributiile presedintelui nu ar putea fi preluate de premier, de presedintele CCR sau de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie", spune Chiuariu.

Faptul ca ar trebui schimbata filozofia constitutionala a relatiilor dintre institutii si, in special, cea dintre presedinte si premier, nu este o noutate si mai toate proiectele de modificare a Constitutiei merg in aceasta directie. Ceea ce avanseaza insa Tudor Chiuariu este departe de a clarifica aceste relatii, mai rau, le lasa si mai incurcate si fara raspuns. De exemplu, primul-ministru ar urma sa detina un amalgam de prerogative executive, de la politica externa, la securitatea nationala, ordine publica, reexaminarea legilor, pina la numirea in functii publice. Ce scapa din vedere Chiuariu, de mirare la un fost ministru al justitiei, este ca prerogativa desemnarii primului-ministru i-ar reveni presedintelui Curtii Constitutionale, despre care nu spune cine il va numi in functie. Se poate trage, deci, concluzia ca presedintele CC se va numi singur in functii, la fel ca si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Procurorul General.

Ideile revolutionare si inedite ale dlui Chiuariu nu ar trebui insa sa surprinda, tinind cont de izbinzile sale in domeniu pe cind era ministru al Justitiei. Cu acea ocazie nu doar ca a reusit intr-un timp record sa ingroape reforma inceputa de Monica Macovei, dar si sa emane faimoasa Ordonanta prin care desfiinta comisia prezidentiala care aviza inceperea urmaririi penale a ministrilor, printre care se numara, cum altfel, el insusi. Ordonanta cu princina a fost insa facuta zob de Curtea Constitutionala.

Decalogul lui Tariceanu

Fostul premier a prezentat 10 principii despre care sustine ca ar trebui sa stea la baza modificarii Constitutiei, astfel incat "sa avem o republica si mai democratica decat este ea in prezent".

Calin Popescu Tariceanu declara ferm ca nu este de acord cu un sistem parlamentar unicameral si propune in schimb ca Senatul sa devina "o camera de reprezentare a alesilor locali". Cu alte cuvinte, "Senatul sa functioneze in acest sens si senatorii sa fie alesi prin vot indirect de alesii locali – presedinti de consilii judetene, consilieri judeteni, primari si consilieri locali, care vor fi marii electori ai membrilor Senatului", spune Tariceanu citat de Romania libera. Pentru toti acestia votul ar urma sa fie obligatoriu.

In acest context, Camerei Deputatilor i-ar reveni in principal rolul de a dezbate legile, Senatul avand misiunea de a le verifica, la cererea unui numar de deputati. Cele doua Camere s-ar reuni numai la investirea Guvernului, la dezbaterea bugetului, la motiunile de cenzura si pentru legile constitutionale. Guvernului nu ar trebui "sa i se permita" sa-si asume raspunderea decit de doua ori pe an.

Ca si Chiuariu, Tariceanu vrea ca Parlamentul sa-si sporeasca puterea in raport cu Presedintia, in sensul in care un partid nu va detine majoritatea absoluta din care sa rezulte primul ministru, "presedintele va trebui sa desemneze acea persoana care beneficiaza de sprijinul unei majoritati degajate in Parlament". Marcat de relatiile tensionate cu Basescu si de nereusitele in ce priveste impunerea unor oameni in Executiv, cum a fost, de exemplu, Norica Nicolai in functia de ministru al Justitiei, Tariceanu pledeaza ca decretele prezidentiale sa fie contrasemnate de primul-ministru. In acest fel, afirma el, "va fi respectat principiul separarii puterilor in stat si se vor clarifica si atributiile din sfera executiva a puterii".

Comisia Melescanu

Conducerea PNL nu da insa semne ca ar fi de acord cu vreuna dintre cele doua viziuni avansate pina acum. Formula oficiala este cea a unei comisii care sa elaboreze un proiect unitar, desi o astfel de comisie condusa tot de Melescanu a mai functionat, iar proiectul deja exista. Indiferent de acesta, liderii PNL au precizat in repetate randuri ca sunt in favoarea pastrarii Parlamentului bicameral, dar cu atributii diferentiate si u pledat pentru reducerea numarului de parlamentari.

"PNL a infiintat o comisie condusa de Teodor Melescanu, care va centraliza propuneri si puncte de vedere ale parlamentarilor si specialistilor din filialele si comisiile de specialitate ale PNL", spune un comunicat oficial, care adauga ca toate propunerile vor fi centralizate pana pe 10 martie, astfel incat opiniei publice sa i se prezinte un proiect unitar al PNL.

Reactia liberalilor vine ca urmare a faptului ca premierul Emil Boc a solicitat in mod oficial PNL si PSD sa sa-si asume punctele de vedere in vederea trecerii la un parlament unicameral, asa cum a rezultat in urma referendumului din 22 decembrie 2009. In plus, presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a anuntat miercuri ca Birourile reunite ale celor doua Camere vor discuta luni infiintarea comisiei de revizuire a Constitutiei.

Comentarii (14)

Adauga comentariu