Pe aceeași temă
Consiliul Fiscal (CF) afirma ca rectificarea bugetara care va fi facuta de Guvern in aceste zile este negativa la capitolul venituri, daca se exclude efectul unor operatiuni de compensare realizare de Executiv, si este de natura a influenta negativ bugetele viitoare ale tarii, conform Romania Libera.
Modificările făcute de Guvern se bazează pe venituri care în următorii ani nu vor mai exista sau nu vor mai fi la acest nivel. Este vorba de impozitele suplimentare ale veniturilor obţinute din liberalizarea preţului la gaze (colectate doar până la finele acestui an) şi de veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care sunt, prin definiţie, temporare.
“Acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcţiei bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit”, sustine CF. Bugetul rectificat prevede un spor de venituri, respectiv 1,54 miliarde lei, ce este însă doar aparent. Plusul nu este real, ci rezultă dintr-un artificiu, anume stingerea în lanţ a arieratelor faţă de bugetul general consolidat (BGC) şi din modificarea de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat. Astfel, în loc să apară un minus de 128 milioane lei, se raportează un plus de venituri de 1,66 miliarde lei.
Sporul de venituri este paradoxal căci apare în pofida unei lipse de rezultate pozitive la colectarea veniturilor în primul semestru. Guvernul “extinde şi pentru al doilea semestru lipsa de performanţă la încasările bugetare”, constată CF.
În privinţa fondurilor europene, CF notează: “În pofida subperformanţei de proporţii în absorbţia de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este de 51% (…) – nereuşita în absorbţia fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce priveşte creşterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât şi a celor propagate, precum și riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri”.
Cheltuielile de investiţii, mai mici cu 20%
Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele şase luni de anul trecut.
„Scăderea cheltuielilor totale de investiţii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluţie a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiţii a fost determinată şi de o lipsă de proiecte finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne. Nu cred că şi-a dorit cineva reducerea deficitului bugetar atât de mult sub ţintă“, spune şeful CF, Ionuţ Dumitru, conform sursei citate.
De asemenea, CF reaminteşte că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5% a CAS la angajator de la 1 octombrie. Cum veniturile din taxa pe stâlp sunt folosite pentru acoperirea altor găuri din buget, este neclar de unde va fi compensat deficitul cauzat de micşorarea CAS, afirmă Consiliul.
Gheorghe Ialomiţianu: Guvernul a îngropat reducerea CAS
Fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, susţine că Guvernul a apelat la „câteva artificii tehnice” pentru a acoperi neîndeplinirea ţintelor asumate, conform Gandul.
“Practic, în loc să taie cheltuielile bugetare ca urmare a neîncasării veniturilor prognozate la bugetul de stat, Victor Ponta le-a blocat. Vorbim de circa 2,3 miliarde de lei blocate. Al doilea truc este posibilitatea de a compensa datoriile faţă de firme cu datoriile acestor firme la bugetul de stat. Suma cu care se majorează veniturile şi cheltuielile prin operaţiunile de swap este de aproximativ 1,2 miliarde de lei. Vorbim deci despre o economie artificială de 2,3 miliarde de lei de la blocarea cheltuielilor plus 1,2 miliarde de la operaţiunile de swap. Practic, o rectificare negativă de 3,5 miliarde de lei”, a spus fostul ministru.
În opinia sa, aşa cum arată datele rectificării, reducerea CAS este imposibil de făcut.
