Site-uri recomandate

Gourmet Gift - oferte cadouri de craciun corporate
TGG - usi interior
Adauga rapid anunturi gratuite de mica publicitate

Magazin online cu ceasuri de mana

---
Dosar | Editie scrisa
21.09.2010

Consecinţe ale unei cedări lipsite de onoare

de Dorin Dobrincu 

1024 afisari din 21.02.2013 | 2 comentarii

Conform recensământului populaţiei efectuat în aprilie 1941, în România se găseau 68.953 de persoane provenind din teritoriile pierdute în favoarea URSS. Întrucât ultimatumul a venit pe neaşteptate, iar retragerea autorităţilor române s-a făcut în foarte mare grabă, în doar patru zile, foarte multe persoane nu au avut timp să se evacueze. Ulterior s-au depus peste 70.000 de cereri de repatriere în România.

Nu s-a înregistrat doar o trecere a civililor la Vest de Prut, ci şi o mişcare în sens invers. Era vorba de etnici români din Basarabia, dar şi de etnici evrei din zonă, chiar şi din Vechiul Regat. De ce au făcut-o? În primul rând, au ales această variantă cei care, români sau evrei, erau originari din zonele cedate şi aveau familiile acolo. În al doilea rând, în cazul evreilor, manifestările antisemite din România cunoscuseră o adevărată explozie în anii anteriori, inclusiv în discursul oficial. Statisticile privind acest proces al trecerii civililor de la Vest la Est de Prut, după ultimatumul sovietic, nu sunt foarte precise. Oficiosul moscovit Pravda anunţa, la 26 iulie 1940, că în Basarabia reveniseră din România 149.974 de persoane. Conform datelor româneşti, până la 4 august 1940, trecuseră în Basarabia 112.000 de oameni.

Cedarea Basarabiei a fost, fără îndoială, o alegere dificilă pentru România. Însă existau alternative? Se putea rezista? Acestea nu sunt întrebări noi, ele au fost puse încă din iunie 1940 de către participanţii la evenimente, dar şi de istorici (mult) după aceea.

Care au fost consecinţele cedării Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa? Au existat câteva efecte importante, cele mai multe cu impact pe termen mediu şi lung:

1. Începutul dezmembrării României. Cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa a fost începutul sfârşitului  „României Mari“, a fost semnul că aceasta încetase să existe. A fost deopotrivă un asasinat (sovietic) şi o sinucidere (românească).

2. Abandonarea fără luptă a unei şesimi din teritoriul naţional şi a unei cincimi din populaţie (cetăţeni români!) în braţele unui sistem totalitar. Faptul că românii nu au luptat în iunie 1940 pentru Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa a contribuit la întărirea în rândul locuitorilor acestor teritorii a sentimentului de dezinteres din partea României, a părăsirii în faţa ameninţării vecinului de la Răsărit.

3. Umilirea, demoralizarea ţării, a armatei în primul rând, a populaţiei în ansamblu. În iunie 1940 o ţară întreagă era derutată, înfricoşată, traumatizată, cu guvernanţi incapabili să-şi asume răspunderea unor acţiuni demne, nu doar dureroase. Populaţia României era deja obosită din cauza impozitelor considerabile, a concentrărilor repetate şi lungi ale unui mare număr de soldaţi în ultimii doi ani, mai ales ţărani, a rechiziţiilor, şi acestea efectuate îndeosebi în mediul rural.

4. Slăbirea prestigiului internaţional al statului român.

5. Încurajarea pretenţiilor Ungariei şi Bulgariei asupra unor părţi din teritoriul României, care din iulie 1940 au devenit şi mai insistente. În august-septembrie ele aveau să se concretizeze, Transilvania de Nord-Est fiind cedată Ungariei, iar Cadrilaterul Bulgariei.

6. Slăbirea capacităţilor militare, economice şi demografice ale României.

7. Înrăutăţirea situaţiei politice interne, glisarea şi mai mult spre extremism a regimului politic carlist: cooptarea legionarilor în guvernul de la Bucureşti; numirea unui prim-ministru progerman declarat, Ion Gigurtu; măsuri şovine dure, cum a fost cazul cu legile antisemite, rasiste, din 8 august 1940, inspirate direct din legislaţia nazistă de la Nürnberg. Cedările teritoriale din iunie 1940, urmate de cele din august-septembrie acelaşi an aveau să ducă şi la alte schimbări în planul politicii interne, inclusiv la instituirea unui regim militar, în frunte cu generalul Ion Antonescu, cu accente fasciste, în următorii patru ani, ba chiar cu ingrediente totalitare în timpul „statului naţional legionar“.

8. Căutarea unor „ţapi ispăşitori“ în interior, pentru dezastrul României, pentru laşităţile din vara anului 1940: democraţia interbelică, cu sistemul partidelor politice; minorităţile etnice şi religioase, în mod special evreii.

9. Represiunea sovietică împotriva unei părţi importante a populaţiei din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa: arestări, deportări, execuţii/asasinate, spolierea locuitorilor, schimbarea forţată a sistemului social şi a componenţei etnice etc. //

 

Comentarii (2)

>>> ADAUGA COMENTARIU <<<

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:
  • 25.09.2010 | Camelian Propinatiu a scris:
    Cum-necum generatia Rapirii Basarabiei si Bucovinei a declansat si purtat pana la Volga si Caucaz Razboiul Sfant pentru dezrobirea acelor romani, de indata ce s-au gasit niste aliati, fie ei si fascisti, pe cand nechezolii nostri din 1992, de exemplu, nici macar n-au fost in stare sa lumineze poporul ceas de ceas despre Razboiul din Transnistria, darmite sa alerge ca voluntari la Tighina sau sa adopte consecvent idealuri monarhiste ori unioniste, cari ar fi dat un sens idealist si condamnarii solemne a bolsevismului. Am auzit si un mare meloman distiland la radio explicarea lasitatii civice de azi tocmai din Cedarea Basarabiei, nu din neluminarea poporului, si ma mir cum de nu este analizat in profunzimea urmarilor exemplul dubios al polonezilor care la 1 septembrie 1939 n-au cedat pretentiilor puterilor revizioniste, asa ca s-a vazut pe viu la ce ne-am fi expus rezistand cu nesabuinta. Polonia interbelica, a ofiterilor cu fumuri nobiliare, privea cu trufie spre noi, ingaduindu-si a boicota livezile si podgoriile basarabene pentru ca dupa grevele din 1929 noi am preferat carbunele din Valea Jiului. Si, previzibil, si-a aparat demonstrativ onoarea, numai ca in trei saptamani si-a refugiat Tezaurul si conducatorii peste Ceremus spre sud! Neignorand Holocaustul nostru din Transnistria, constatam totusi ca romanii regali, conservand cam balcanic Armata si fiinta Statului, au evitat prin cedari cateva catastrofe: un masacru al elitelor ca cel de la Katyn, o exterminare in totalitate a evreilor de dincoace de Prut ca a celor polonezi şi, în fine, o configurare de catre altii, artificial deplasata spre vest, a granitelor, necontestata doar atat cat va dura prosperitatea in Germania.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 24.09.2010 | stefan a scris:
    punctul 7: "înrăutăţirea" situaţiei interne?? deja cel care scrie acest articol exprimă o judecată de valoare. Înrăutăţită faţă de care altă situaţie? De cea precedentă? Pâi trecerea de la un parlament liberal framentar la un regim totalita...r legionar din contra e o îmbunătăţire a situaţiei interne din punct de vedere a controlului intern. Şi nu s-a mai văzut nicăeri în istorie un regim totalitar de dreapta să slăbească o ţară la instaurarea sa, din contra a întărit-o prin ideologie şi prin organizaţia paramilitară. Şi nu se vorbeşte de numeroasele greve muncitoreşti care au afectat ţara în acel period sub ideologia comunistă, şi nici de raportul de 1 la 5 între români şi evrei în şcoli sau universităţi. În opinia mea e un articol inexact şi incomplet.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
1

De acelasi autor

`Patrioții de serviciu` la atac. Din nou despre Arhivele Naționale ale României

România pare să fi redevenit de la o vreme încoace un spațiu al confuziei. Indivizi certați ...


Miza destituirii: accesul la documentele comunismului

Schimbarea directorului general la Arhivele Naţionale a luat opinia publică prin surprindere. Ce ar fi putut ...


Cedarea Basarabiei*

În perioada interbelică, în mod special Basarabia a fost o „problemă“ între România şi URSS. Tensiunile au ...


Teologul si esafodul.Executia simbolica in Romania "Binelui"

 Cum poate era de asteptat, articolul  Legea cultelor: text, subtext si context, pe care l-am publicat in revista ...


Legea cultelor: text, subtext si context

 Pe 27 decembrie 2006, cu putin timp inainte de intrarea Romaniei in  Uniunea Europeana, presedintele a promulgat ...


Toate articolele (8)

Dosar

Editie scrisa

Campania pentru prezidenţiale la start

Odată cu începerea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, revista 22 a realizat o anchetă printre ...


Editie scrisa | Andreea Pora

PSD pregătește prefraudarea alegerilor

Ordonanța traseismului constituie un precedent periculos și demonstrează din nou că PSD, atunci când ...


Editie scrisa | Andreea Pora

Europarlamentare: Cu cine votăm

PSD, în marș spre Cotroceni Cu doar o săptămână înainte de eu­ro­parlamentare, ...


Editie scrisa

Bătălia pentru europarlamentare

În perioada 22-25 mai, în toate statele membre ale Uniunii Europene vor avea loc alegeri pentru Parlamentul ...


Editie scrisa | Andrei Cornea

PROTEST. Sunt un `fascist bătrân`

Sunt și eu un ”fascist bătrân”, la fel ca și Mircea Mihăieș, tratat în ...

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei