De același autor
Comisia prezidentiala
Joi, 20 aprilie a.c, la Palatul Cotroceni, a avut loc, in prezenta presedintelui Romaniei, Traian Basescu, prima intrunire a Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania.
Comisia prezidentiala pentru analiza dictaturii comuniste se constituie ca raspuns la solicitarea presedintelui Traian Basescu de a condamna regimul comunist din Romania, pe baza unui document riguros si coerent, elaborat de personalitati recunoscute si validate pentru contributia lor la investigarea fenomenului comunist. Comisia prezidentiala este coordonata de Vladimir Tismaneanu, profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland (SUA), autor al unor lucrari esentiale pe tema comunismului romanesc.
Presedintele Basescu a aratat, in cadrul intalnirii de joi, ca doreste ca aceasta comisie sa elaboreze un raport "riguros si coerent", care sa ii dea posibilitatea de a condamna in mod oficial perioada celor aproximativ cincizeci de ani de comunism din Romania. Seful statului a subliniat ca va declara raportul comisiei document oficial al statului roman.
Presedintele Basescu i-a multumit profesorului Vladimir Tismaneanu pentru ca a acceptat sa conduca Comisia prezidentiala, considerand alegerea sa drept cea mai potrivita si mai echilibrata solutie. Seful statului s-a referit astfel la notorietatea de care se bucura reputatul profesor roman, la neutralitatea sa, precum si la atentia deosebita pe care acesta a acordat-o studierii in profunzime a epocii comunismului. De asemenea, seful statului a mai precizat ca Vladimir Tismaneanu a fost singura persoana autorizata sa formeze componenta comisiei pe care o prezideaza si i-a multumit pentru alegerea facuta.
Presedintele Basescu a precizat ca decizia privind termenul limita de elaborare a acestui raport apartine membrilor comisiei, exprimandu-si, in acelasi timp, dorinta ca materialul final sa reprezinte "o solutie clara, precisa si cat mai rapida".
Presedintele Traian Basescu i-a asigurat pe membrii comisiei de tot sprijinul sau pentru a avea acces la arhivele institutiilor care detin documente necesare in elaborarea raportului final: "Nu va ramane segment al vreunei arhive, oricat ar fi ea de secretizata, pe care sa doriti sa o accesati si sa nu puteti sa o faceti".
In incheiere, presedintele si-a exprimat convingerea ca aceasta comisie trebuie sa fie o structura "decenta" in relatiile publice si a subliniat ca este indicat ca nici unul dintre membrii sai sa nu incerce sa atraga capital ca urmare a activitatii pe care o va desfasura in continuare. In acest sens, seful statului l-a autorizat pe Vladimir Tismaneanu sa fie purtatorul de cuvant al Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste din Romania.
Din componenta Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste mai fac parte: Sorin Alexandrescu, Sorin Antohi, Mihnea Berindei, IPS Nicolae Corneanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Radu Filipescu, Virgil Ierunca, Sorin Iliesiu, Gail Kligman, Monica Lovinescu, Nicolae Manolescu, Marius Oprea, Horia-Roman Patapievici, Dragos Petrescu, Andrei Pippidi, Romulus Rusan, Stelian Tanase, Cristian Vasile, Alexandru Zub.
Comisia va examina principalele institutii care au facut posibila impunerea si perpetuarea dictaturii comuniste, metodele care au permis abuzurile, crimele si faradelegile dictaturii, incalcarile flagrante ale drepturilor omului si rolul unor personalitati politice in mentinerea si functionarea sistemului totalitar comunist in Romania. Comisia va releva semnificatia actiunilor de rezistenta, opozitie si disidenta, in raport cu sistemul comunist, iar raportul sinteza va examina legatura dintre ideologia si practicile comunismului in Romania.
Comisia va elabora un Raport sintetic, la sfarsitul lunii octombrie, care va examina legatura dintre ideologia si practicile comunismului in Romania si care va fi inmanat presedintelui Traian Basescu, urmand ca, pe baza acceptarii sale de catre seful statului, sa devina document oficial al statului roman. Raportul va avea aproximativ 100 de pagini si un numar de anexe si va fi un document larg accesibil, care va permite cetatenilor Romaniei, de astazi si din generatiile viitoare, sa cunoasca si sa inteleaga natura represiva, deopotriva in plan social si individual, a dictaturii comuniste.
Comisia va avea cel putin doua intalniri la Bucuresti, la inceputul lunii iunie si la sfarsitul lunii octombrie, cand va preda Raportul. Elaborarea materialului va beneficia de sprijinul unui grup de 10 experti, colaboratori permanenti ai comisiei (istorici, politologi, cercetatori in domeniul literaturii, cultelor, economiei nationale, politicii demografice, relatiilor externe etc.). Pana la predarea Raportului final, profesorul Vladimir Tismaneanu primeste, in calitate de coordonator, mandatul de a exprima public informatii privind dinamica si activitatea comisiei.
Departamentul de comunicare publica
al Presedintiei Romaniei
O sentinta amanata
Miercuri, 19 aprilie, Fundatia Horia Rusu a organizat o dezbatere cu tema Procesul comunismului - o sentinta amanata, moderata de Marius Oprea si Stejarel Olaru. Participantii si-au propus sa realizeze un rechizitoriu al comunismului romanesc, urmat de proba cu martori si proba cu documente. A treia tema a dezbaterii a fost sirul complicitatilor in apararea comunismului, urmand ca in finalul dezbaterii sa se puna problema cine trebuie sa dea sentinta in acest proces: o comisie, un institut sau o lege.
Stejarel Olaru, directorul executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, a spus ca, in prezent, dezbaterea despre condamnarea comunismului se poate duce la un nivel mult mai serios si mai convingator decat pana acum. "Suntem foarte aproape de final", a apreciat Olaru, judecand dupa recentele declaratii ale presedintelui Traian Basescu, potrivit carora toate arhivele fostei Securitati vor fi predate CNSAS, iar documentele Partidului Comunist Roman vor deveni accesibile. "16 ani ne-au adus in pragul unui rezultat satisfacator", a spus Olaru.
Doina Cornea a aratat ca doctrina comunista a plecat de la o utopie, de la un set de idei care pareau generoase la origine si i-au atras pe multi intelectuali occidentali, dar premisele de la care porneau erau false: in primul rand, oamenii nu sunt egali decat in fata legii. Daca nu se produce intre ei o selectie, sistemul se blocheaza si se ajunge la folosirea fortei, la teroare si la crima. In al doilea rand, comunismul pune accentul de colectivitate, pe stat, nu pe capacitatea individuala, inregimentand, umilind si calcand in picioare demnitatea omului. A treia premisa gresita a comunismului a fost sistemul de gandire reductionist, care interzicea orice conceptie care nu se incadra materialismului filozofic sau istoric.
Comunismul si crimele lui trebuie condamnate, iar societatea romaneasca nu a optat pentru judecarea in tribunale, ci pentru cunoastere si pentru Legea lustratiei. Dar, in opinia Doinei Cornea, aceasta lege nu trebuie sa-i aiba in vedere pe oamenii tineri (care in 1989 erau utecisti, responsabili cu tineretul etc.), pentru ca acestia mai pot fi recuperati. De asemenea, lustratia ar trebui sa se aplice si reprezentantilor cultelor religioase.
"Comunismul a fost un sistem care a distrus neamul romanesc in ansamblu", a spus Doina Cornea. Puterea a aplicat un "genocid spiritual" prin frica. "Inspaimantarea generala ne-a distrus pe dinauntru, ne-a distrus spiritul critic, judecata si a incurajat oportunismul si minciuna". Marea crima a comunismului e ca se transmite si astazi prin mentalitati, traieste inca in constiintele oamenilor. De aceea, a apreciat Doina Cornea, chiar si presedintele Traian Basescu, prin atitudinea sa de amanare a condamnarii comunismului, e o victima a acestuia.
Istoricul Dennis Deletant a spus ca e important ca problema lustratiei sa fie analizata in Romania pentru ca ea poate duce la o crestere a gradului de incredere in relatia guvernat-guvernant si la consolidarea democratiei.
Procesul comunismului a fost amanat in Romania pentru ca nu a existat vointa politica, a spus Marius Oprea, presedintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului: nu a fost vointa politica din partea noii puteri, formata din al doilea esalon al puterii comuniste si al Securitatii, nici din partea partidelor istorice ("Legea Ticu" a fost macelarita in parlament chiar de membrii PNTCD). Dar, in prezent, "daca SRI preda CNSAS cartotecile, Securitatea poate fi deconspirata in doua luni", a afirmat Oprea.
Vladimir Tismaneanu, presedintele nou-infiintatei Comisii prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, a vorbit despre "drumul spre un Nürnberg al comunismului romanesc". "Cred ca inceputul problemelor e ideologia", a spus acesta. "Minciuna e sufletul nemuritor al comunismului, care a fost introdus in insusi codul genetic al omului care a trait sub acest regim." Comisia prezidentiala condusa de Tismaneanu va realiza un document stiintific, riguros, care va putea servi presedintelui Traian Basescu in demersul condamnarii comunismului, urmarind anumite trasaturi tipice ale totalitarismului: rolul partidului unic totalitar, rolul ideologiei (utopia), politia politica si Gulagul, controlul comunicatiilor de masa, monopolul violentei si colectivizarea agriculturii. Tismaneanu a insistat si pe necesitatea studierii agenturii sovietice autohotone, prin care URSS "a colonizat si a supravegheat" Romania.
Emil Constantinescu a vorbit despre confuzia care se face intre nomenclaturisti/activisi si comunisti, confuzie care sta la baza manipularii. Cei care trebuie eliminati din viata publica sunt primii, a spus Constantinescu, nu cei 4 milioane de membri ai Partidului Comunist. Fostul presedinte s-a pronuntat impotriva unei condamnari formale a comunismului de catre Traian Basescu, propunand adoptarea de catre parlament a unei rezolutii inaintate de guvern.
Realizatoarea Memorialului Durerii, Lucia Hossu-Longin, a afirmat ca probele pe care presedintele Basescu le cere pentru a condamna comunismul exista deja. Un exemplu ar fi "dosarul colectivizarii", cauza taranilor expropriati care nu au mai primit nimic inapoi si nu au posibilitatile materiale pentru a-si cere fostele proprietati inapoi.
Proba cu martori in dezbaterea privind condamnarea comunismului a fost facuta de Doru Novacovici si Vasile Paraschiv, fosti detinuti politici. Al doilea a povestit cum a fost rapit de Securitate de trei ori, neavand alta vina decat ca scrisese cateva scrisori la Radio Europa Libera. Proba cu documente a constat intr-o expozitie de materiale puse la dispozitie de CNSAS.
