Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara
Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine
Pariuri sportive online
Poker Online
Adauga anunturi gratuite de mica publicitate
Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania
Oferte Litoral
Inchirieri auto
Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza
Sports Cars
Implants dentaires
Implanturi dentare Bucuresti
Anvelope - de sezon la preturi promotionale
Cadouri
Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari
Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine
Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop
Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

 
Sub lupa comentatorilor | Editie online
01.03.2011

Comuniştii lui Michnik. Comuniştii lui Pleşu şi Liiceanu

de Florin Budescu 

20 comentarii

Am urmărit în sfârşit sâmbăta trecută înregistrarea video a discuţiei dintre Adam Michnik şi Andrei Pleşu, în care, la final, Gabriel Liiceanu intervine, cu o întrebare care a condus firul discuţiei la referirea lui Michnik asupra "cestiunii" menşevicului, ce a iritat spiritele în presa română. Nu voi intra în amănunte. Între timp, probabil că până şi domnul Patriciu a înţeles ce era un menşevic la începutul secolului XX.

Reţin fragmentul în care, cordial, fără veninul adăugat de adversarii cuplei Pleşu-Liiceanu, Michnik le răspunde celor doi, sugerând subtil lucruri pe care, din fineţe faţă de auditoriu şi orgoliile sale (nu era politicos sa fi spus, de exemplu: “comuniştii voştri şi colaboratorii lor au fost mai răi şi poate mai sălbatici şi cruzi decât ai noştri şi pe câţiva, ca şi pe unii dintre colaboratorii lor, chiar îi văd în această sală”, etc.), nu le spune explicit.

Jurnalistul, filosoful şi disidentul polonez a explicat contextul în care el, în contradicţie cu trendul timpului său, în Polonia, a refuzat să-i condamne pe comuniştii polonezi şi să condamne astfel comunismul polonez.

Michnik a explicat că preşedintele-general Wojciech Jaruzelski, ca şi şeful serviciilor secrete poloneze, generalul Czesław Kiszczak, au demonstrat în acele vremuri dramatice că au onoare şi că sunt patrioţi.

Pentru cei care fac judecăţi superficiale de valoare, este bine de ştiut cum stau lucrurile, poate că vom înţelege în sfârşit care a fost diferenţa dintre România şi Polonia, dintre comuniştii lor şi comuniştii noştri.

Ca şi în Cehoslovacia interbelică, şi în Polonia interbelică partidele comuniste au fost o prezenţă activă. Comuniştii din aceste două ţări, ca şi cei din Iugoslavia (dar nu voi aborda cazul Belgradului acum), au avut tradiţie interbelică şi erau patrioţi. Partidele comuniste erau organizaţii legale în aceste două state.

În România, comuniştii erau cantitate politică interbelică neglijabilă. Kominternul a reuşit să penetreze la nivelul pegrei, printre infractorii de drept comun, bine securizaţi cu agenţii săi, infiltraţi de serviciile secrete sovietice în general pe filiera basarabeană. În România, Partidul Comunist a fost interzis prin lege şi comuniştii români acţionau din ilegalitate.

În Polonia şi Cehoslovacia, cetăţenii acestor state au ştiut ce este comunismul. Organismul social polonez şi cel cehoslovac a avut anticorpi contra bolii comuniste.

În România, intelectuali marxişti care rezistau în mediul politic şi în boema vremii, ca Bellu Silber sau Lucreţiu Pătrăşcanu, făceau jocuri intelectuale la seratele mondene, dar erau rupţi de realitatea pegrei ilegaliste comuniste şi, în general, când comuniştii au venit la putere, au cam murit prin puşcării, la ordinul cozilor de topor kominterniste venite pe tancuri, cu diviziile numite cinic de către liderii sovietici “Tudor Vladimirescu” şi “Horea, Cloşca şi Crişan”.

În Polonia şi în Cehia, foştii politicieni şi intelectualitatea au continuat să subziste, nivelându-se în masa proletarizată a acestor naţiuni şi lucrând permanent pro democraţie, chiar dacă prin aceasta înţelegem fie şi că stăteau în casă şi vorbeau cu rudele lor despre Kierkegaard sau Bergsonn.

În România, crema intelectualităţii a sfârşit la Canal, ori la Sighet şi Gherla, producându-se, în câţiva ani, o dramatică rupere a restului naţiunii de proprii săi mentori, de propriile sale motoare intelectuale şi repere valorice.

În Polonia sau Cehia, comuniştii au avut limite serioase în impunerea dictaturii de ultrastânga. În genere, politologii califică sistemele comuniste postbelice din aceste state ca fiind regimuri autoritare.

În Romania, teroarea stalinistă a anilor 50 a fost urmată, dupa moartea lui Gheorghiu-Dej, de un dezgheţ ideologic de câţiva ani, în care sistemul comunist nu a fost pus sub semnul întrebării de nimeni fără a fi legat scurt imediat, apoi de o reconsolidare comunistă, spre o dictatură personală de tip poststalinist şi inspiraţie nord-coreeană, a cuplului Ceauşescu şi slugilor acestuia.

În anii 80, Adam Michnik şi ceilalti intelectuali, ideologi şi strategi ai Solidarnosç îşi permiteau luxul să intre şi să iasă din puşcărie, într-o mişcare de du-te vino relativ relaxată, în cursul căreia dialogau dur, în scrisori acide, cu capii regimului comunist şi trimiteau articole critice la adresa regimului în Occident.

Havel, în puşcărie cehoslovacă, deţinut politic, îşi scria piesele de teatru la o maşină de scris electronică, ţigărind fumară de la fumară.

În România, când Gheorghe Ursu, un necunoscut pentru Occident, a fost descoperit că scrie contra regimului, a fost băgat în puşcărie şi bătut pur şi simplu până la ucidere. Ce maşină de scris, ce ţigări...

Tot în România, când a fondat SLOMR, Paul Goma a fost luat, închis şi, pentru că era deja cunoscut în Occident şi se vorbise deja despre el la Europa Liberă, deci nu mai putea fi ucis ca Ursu, că ieşea scandal internaţional, a fost expulzat din ţară.

Astfel, nu ne mirăm că în anul 1989 în Polonia liderii comunişti şi cei ai Solidarităţii făceau mese rotunde şi negociau formule de guvernare în coaliţie (numai negocierile pentru felul cum ar trebui să înceapă negocierile au durat peste un an), pentru pregătirea alegerilor libere, în timp ce la noi singurii disidenţi care puteau să existe structurat, ca organizaţie clandestină, erau disidenţi comunişti sprijiniţi de Moscova şi se întâlneau prin parcuri: Frontul Salvării Naţionale.

În Polonia, răsturnarea regimului era făcută de un sindicat independent, condus de un ins pe nume Lech Wałesa. Consilierii lui şi ai colegilor săi din conducerea Solidarităţii erau cei mai importanţi intelectuali disidenţi ai Poloniei de atunci: economistul Bronisław Gieremek, filosoful Jacek Kuron, jurnalistul Adam Michnik, viitorul diplomat Tadeusz Mazowiecki.

În România, răsturnarea regimului a fost o răsturnare a regimului lui Ceauşescu, nu a regimului comunist şi a fost transformată în răsturnarea regimului comunist şi înlocuirea lui cu o democraţie de faţada sub presiunea românilor simpli.

În România, răsturnarea regimului a fost făcută de o mână de conspiratori comunişti susţinuţi de KGB. Nici unul dintre aceştia nu era un intelectual disident anticomunist, ca în Polonia.

Pentru a simula cazul polonez, cel ceh sau cel maghiar, conspiratorii FSN i-au trecut ulterior, după momentul fugii dictatorului, în lista membrilor primului CFSN, pe unii disidenţi anticomunişti, de care apoi s-au debarasat treptat, dacă aceştia nu au părăsit singuri barca FSN.

Cam aceasta este diferenţa dintre comuniştii polonezi şi cei români.

Primii erau intelectualizaţi, patrioţi, aveau onoare şi respectau Polonia, ca şi pe polonezi şi au refuzat să accepte reprimarea în forţă a activiştilor Solidarităţii, şi-au dat seama că pierd puterea şi au negociat condiţiile predării civilizate a acesteia.

Cei din urmă erau astfel: unii, adepţii lui Ceauşescu, mulţi dintre ei nişte brute nătânge, dezintelectualizate, care nu voiau să lase puterea, rupţi de realităţile lumii în care trăiau, nedându-şi seama că treaba nu mai poate continua aşa, ori destul de fricoşi ca să nu facă nimic pentru aceasta; alţii, adversarii lui Ceauşescu, făceau conspiraţii, total dezinteresaţi de ceea ce voiau defapt românii, gata să omoare oameni în diversiuni aşa-zis "terorist-ceauşiste", apoi în mineriade ş.a.m.d., pentru a-şi asigura succesiunea la putere.

Comuniştii polonezi au lasat în urmă un sistem politic în curs de deratizare şi democratizare, din care a rezultat astăzi una dintre cele mai sănătoase şi prospere naţiuni ale Europei, când continentul este într-un mare impas şi într-o îngrozitoare criză.

Urmaşii lor au guvernat de câteva ori, după căderea regimului autoritar comunist, fiind consecvenţi cu principiile democratice şi comportându-se ca un partid socialist de tip occidental.

De aceea, îl întelegem pe Adam Michnik că nu a fost de acord cu condamnarea comuniştilor polonezi in corpore, pentru vina de a fi păstorit un sistem.

Comuniştii români au lasat în urma un sistem politic în curs de mafiotizare, ai cărui actori erau dispuşi, de dragul perpetuării şi maximizării puterii lor de tip mafiot, să mimeze democraţia în porţii mici şi să sacrifice oamenii, societatea, prosperitatea, cultura, viitorul naţiunii române, totul.

Ucigaşul lui Gheorghe Ursu, protejat de urmaşii celor care l-au lăsat în celulă cu victima sa, ca să-l omoare pe acesta, l-au protejat. E şi acum liber şi face nenorociri şi prin cele ţări străine.

Urmaşii comuniştilor români, indiferent care sunt ei, difuzaţi în toate partidele politice şi avându-şi cartierul general în PSD, fac în continuare foarte mult rău României, călcând în picioare principiile social-democraţiei, la care se raportează demagogic, frânând cât pot evoluţia democratică şi capitalistă a ţării.

De aceea, îl înţeleg pe Gabriel Liiceanu, care în 1990 le-a cerut comuniştilor români să stea un timp deoparte. Iată cuvintele balsamice folosite de Gabriel Liiceanu în “Apel către lichele”:

“Intraţi în noul an meditativi. Şi aprindeţi o lumânare pentru cei morţi şi pentru voi. Iar dacă veţi da curs acestei chemări, veţi înceta să fiţi lichele şi veţi primi recunoştinţa noastră. Vă vom iubi. 30 decembrie 1989”

Liiceanu nu a condamnat pe nimeni. Eu cred că ai noştri comunişti pot fi condamnaţi cumva. Ei nu pot fi iertaţi, cu atât mai mult cu cât, explicit, dar mai ales implicit, nu au pregetat nici un moment, după 1990, si demonstreaza că nu le pasă, că nu se simt vinovaţi pentru ceea ce au făcut din Romănia.

Astăzi, ne luptăm cu o societate ce seamănă mai curând, ca atomizare şi nivel de iresponsabilitate colectivă civică, cu cea contemporană din Rusia silovikilor. Le datorăm această stare de fapt urmaşilor comuniştilor români.

Şi cei care au plecat în decembrie 1989 de la putere, astăzi pensionari de succes sau business-man-i prosperi, dar şi cei care au luat puterea în acelaşi moment, cu sprijinul Moscovei, sunt până la urmă la fel de vinovaţi şi, în fond, şi-au "scărpinat reciproc" spatele cu grijă, sub privirile noastre.

Trebuie să învăţăm să-i iertăm pe comuniştii români pentru micimea vieţii lor şi să nu iertăm şi nici să uităm vreodată ceea ce ne-au făcut ei nouă, ca indivizi şi ca naţie.

Le datorăm celor care au murit sau au rămas infirmi ori bolnavi în numele libertăţii şi democraţiei, înainte de Revoluţie, apoi în decembrie 1989, în iunie 1990, în septembrie 1991 şi în alte dăţi, mai puţin cunoscute, faptul că astăzi mai avem unele drepturi şi libertăţi.

Trebuie să învăţăm să-i respectăm pentru ceea ce ne-au dăruit, prin sacrificiul lor, şi să ducem mai departe încercarea lor de a ne face pe noi să trăim într-o lume mai bună şi mai dreaptă.

 

Comentarii (20)

Adauga comentariu

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:
  • 13.03.2011 | Dan Plesoianu a scris:
    Excelent (si la obiect) articol. Pentru a fi mers insa mai in amanunt cu analiza, ar fi trebuit mentionat ca liantul poporului Polonez a fost Biserica Catolica, in timp ce la noi, Biserica Ortodoxa a fost o entitate cu totul nesimtita (si la propriu, si la figurat). E adevarat (ca circumstanta atenuanta) ca parte din capii BOR au fost aruncati in inchisori, dar nici macar dupa douazeci de ani nu prea au aparut alti capi, care sa merite aceasta denumire. Si, in general, explicatia diferentei de atitudine intre cele doua biserici sta in filozofia lor de viata: una este mai practica, materialista (BC), alta este mai metafizica, mai contemplativa (BO), si asta cxhiar prin definitie. Deci, (printre altele !) pina cind BOR nu isi va schimba metodele si filozofia, nici Romania nu va ajunge sa defileze brat la brat cu Polonia !

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 08.03.2011 | Aurel Vacarescu a scris:
    Multumesc d-le Budescu.Am aflat doua din cauzele pentru care Romania a ajuns parjolita,cu reforme in dorul lelii si facute doar prin impingere de la spate.Asa se explica lipsa de doctrine de strategie in vreun domeniu,de viziune in ceea ce priveste interesul national si dezvoltarea tarii.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 05.03.2011 | dusu a scris:
    e o murdarie ca shtergetzi din comentarii!avetzi atit de putzina credibilitate si putetzi so pierdetzi si pe aia!va ramin postacii. bravo ptr articol,doar sfirsitul optimist,imi intareshte parerea ca romanica nu prea are multe variante.va continua in aceashi formatzie.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 05.03.2011 | Camelian Propinatiu a scris:
    Rostul regal european pentru Ateneu a fost Luminarea Poporului. Daca discuta geograful Simion Mehedinti cu Adam Michnik, lasa balta obiectiile Hertei Muller, pentru ca degeaba le-a facut si Paul Goma in atâtea scrisuri, de la Paris, Rezistentei prin Cultura! (Dovada consensul salii ca nu s-a intâmplat inainte de Nobelul literar ca un disident sa critice pe alti disidenti!) Marele luminator regal si crestin al poporului ar fi profitat de prezenta experimentatului luptator civic Adam Michnik, canalizând conversatia pe cu totul alt fagas, al lipsei de comunicare de la noi, dintre Autoelita si Gloata. Adica ar fi cerut unele precizari despre cum a fost posibil in Polonia ca niste inalti intelectuali sa-si piarza timpul cu niste muncitori, sa infiinteze celebrul Komitet Obrony Robotnikow (KOR, Comitetul de Aparare al Muncitorilor, de care tot auzeam cu totii la Europa Libera). De asemenea, s-ar fi milogit pentru detalii, fie si anecdotice, despre activitatea de consilier pentru Solidarnosc a veselului domn Michnik (de pilda, cât de receptiv la nou era electricianul Walesa, in 1980 si mai ales dupa 1989!!!). Asteptata era si o evocare a regretatului istoric si ministru Jacek Kuron. Asa, unii au avut dezamagirea, care l-a indispus si pe Dinu Patriciu, ca s-au vânturat probleme românesti cu o personalitate neinitiata in teoria complexitatii lor.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 05.03.2011 | DR IONEL CANA a scris:
    SUNT DR IONEL CANA,FONDATORUL S.L.O.M.R.,PRIMUL SINDICAT LIBER DIN ROMANIA TOTALITARA SI DIN EUROPA DE DUPA FOSTA CORTINA DE FIER. BIETUL GOMA A INITIAT O MISCARE DE FUGARI, DE PASAPORTARI,AL CAROR SCOP ERA DE A FUGI DIN TARA, NU DE A LUPTA PT. O EXISTENTA DECENTA A ROMANILOR IN ROMANIA DE IERI SI DE AZI - SCOPUL PRIMORDIAL AL MISCARII SOCIALE S.L.O.M.R. COMUNISTI CA PLEASU & LIACEAN, ADMONESTATI DE UNUL,BUDEA SE AFLA SI EI IN TREABA NEFACKAND NIMIC VALOROS PT.NEAM SI TARA. NU TREBUIE LUATI IN SEAMA. DR IONEL CANA FONDATORUL S.L.O.M.R.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 04.03.2011 | catalin a scris:
    Eu sunt uimit cum iti poti permite sa eludezi niste detalii relevante . Uiti ce nivel avea clasa poltica romaneasca ,intelectuali si toti cei ce ar fi trebuit sa ridice societatea romaneasca .Elitismul si egoismul lor e acelasi . uite studiaza linkul asta : http://militiaspirituala.ro/biografii/politia-politica-interbelica-pe-urmele-comunistului-ceausescu-nicolae/ ca sa vezi cum a putut fi decimata mult laudata elita intelectuala interbelica si de ce comunistii au facut exact ce le permitea legea din 1936 prin care a fost arestat ceusescu ,nu poti decat sa ii feliciti pentru ca au fost consecventi . ca lecturi iti recomand sorin adam matei .boierii minti si daniel barbu republica absenta . Cum sa ai comunisti patrioti cand tu nu ai nici macar cetateni in interbelic?

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Daniel a scris:
    @Florin Budescu Foarte bun articol, desigur cei interesati (si intrebati-va de ce Dinu Paturiciu a fost asa de prompt in reactie!) au sarit pe ocazie si au tras in "vinovati (sic!)" - intelectualii romani. Da, intelectualii romani au torturat, au infometat etc. popurul roman! Dupa multa cugetare eu cred nu numai ca Dl Liiceanu avea caderea morala sa devina procuror, dar ca a fost prea blind in manifestul lui. Si nu cred intr-adevar ca situatia din Romania si Polonia era comparabila cum nu erau nici pe foRTE DEPARTE COMPARABILI Jaruzelski si Ceausescu. @ judex Dle, dumneata despre ce vorbesti cind spui :"Si dl Liiceanu, si dl Plesu, si dl Manolescu, si ceilallti mai au timp sa-si gaseasca rolul si tonul potrivit, dar par sa prefere solo-urile personale in dauna acompanierii adevaratilor oropsiti, pe care ii indeamna, insa, sa ierte. Au ei dreptul asta, intreb si eu, ceva ma abrupt decat Michnik. " Cind au indemnat ei la iertare generala? Si mai spui:"Intransigenta" mea fata de Liiceanu porneste din convingerea ca dl Liiceanu, in ciuda ezitarilor anterioare, are capacitatea de a intelege adevarata menire a d-sale (si a elitei culturale a unei tari)." Ei, ia zi, care este adevarata lor si a dlui Liiceanu menire? Sa faca treaba pe care altii mai putin intelectuali nu au curajul sau macar capacitatea sa-l faca? Dupa cum scrii de vioi nu pari a fi un erou al revolutiei sau de dinainte! Pai! Fii atent la ce scrii! Si incepe prin a te privi adinc in oglinda!

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Florin Budescu a scris:
    Adrian Merfu: Va multumesc pentru aprecieri. Pentru mine este foarte importanta sa pun mult suflet in ce scriu si sa diseminez prin filtrul ratiunii, in timp ce fac aceasta. Evident ca lucrurile sunt mai complexe cu Jaruzelski si Kiszczak. De exemplu, ani in sir generalul presedinte le-a cerut rusilor sa intervina militar in Polonia, pentru restabilirea ordinii sociale, pentru ca tara este in haos. Un tip contradictoriu. La el, adhocratismul miscarilor spre democratizare era haos, asa cum pentru rusi Polonia a fost intotdeauna un stat anarhic, iar Romania un cazan sub presiune. Cred ca aveti dreptate in privinta partii cu dosarele. Va atrag insa atentia ca, din punct de vedere jurnalistic, ce s-a facut multa vreme, de exemplu in Catavencu, prin publicarea aproape mot-a-mot a unor note informative ale serviciilor secrete, este o greseala imensa. Practic, acolo trebuia facuta o verificare si o obiectivare a informatiilor, dar e totusi alta situatie decat in privinta dosarelor serviciilor secrete comuniste. Pe de alta parte, culmea este ca actuala legislatie ii face praf pe fostii colaboratori ai Securitatii, pe Dan Voiculescu de exemplu, prin faptul ca CNSAS acum sesizeaza instanta, iar aceasta decide daca X sau Y au colaborat cu Politia Gandirii. judex: Nu am asemenea orgolii, ba chiar imi doresc sa reusesc sa descifrez in proportie mai mare realitatea a ceea ce s-a intamplat in Romania. Si un comentariu de ordin general: Pe de o parte, evident ca, privind din perspectiva unui regim politic normal, ce s-a intamplat in Cehoslovacia sau Polonia a fost monstruos. Exista insa diferente importante intre evolutiile din statele membre ale Blocului Comunist si este foarte interesant sa observam care sunt ele, iar in functie de ele s-au produs decalajele pe care le constatam acum intre aceste state. De exemplu, oricat de putin important vi se pare, ganditi-va ca in anul 1989 in Ungaria comunista exista o revista gen "Urzica", in care apareau bancuri si caricaturi cu Kadar Janos... in timp ce la noi bancurile cu Ceausescu erau motiv de arestare, daca nu erai informator care sa provoace oamenii cu ele. Pe plan economic, tin minte si acum ca matusa mea din Turda ma servea cu paine prajita unsa cu margarina Rama, facuta sub sigla KAF (ceva de genul forumul produselor de inalta calitate) si sub marca Univer, care deja patrunsese la vecinii nostri... in timp ce la noi primii investitori straini in industria alimentara au patruns cu mult mai tarziu.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Mikael Katatonu a scris:
    Geremek economist? hi hi...

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Gladiatorul a scris:
    Nu ne putem compara cu nicio natie pe lumea asta. Polonezii? Cehii? Sarbii? S-o lasam jos ca macaie. Alta gena, alta "stofa", alt fel de educatie, alt fel de morala de la sindicalist la securist, la activist, pana la (imi cer scuze) intelectuali. Unde puteai intalni (cum ati spus in cuvantul dumneavoastra scris) in Romania dialog intre domnul Ursu sau domnul Goma si brutele angajate in Militie si Securitate, asa cum s-a intamplat in Polonia sau in Cehia? Noi multumim nevazutilor eroi, urmasilor sfasiati in sufletele lor si ranitilor, dar nu ne vom mai bucura niciodata de ceea ce s-au bucurat polonezii si cehii de rand in ultimii 21 de ani. De ce? Pentru ca bogatia si-o vor transmite comunistii si securistii care au acaparat, cu obraznicie si cu orice mijloace, puterea in 1989 membrilor lor de familie. Prostimea va saracii tot mai mult, odata cu trecerea anilor si va ajunge sa traiasca tot mai rau. Ceva cam ca in America de Sud.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | judex a scris:
    @Florin Budescu: ref.: "Cred ca nici sensul comentariului lui Michnik, nici cel al lui Patriciu, si nici obiectul discutiei nu au fost corect descifrate de Florin Budescu". Poate cuvantul "corect" este prea tare, acum l-as inlocui cu "complet". In felul asta, comentariul meu ar putea fi interpretat ca un... bemol (da, stiu la ce comentariu al lui Dan Tapalaga va referiti) decat ca o critica dura. "Intransigenta" mea fata de Liiceanu porneste din convingerea ca dl Liiceanu, in ciuda ezitarilor anterioare, are capacitatea de a intelege adevarata menire a d-sale (si a elitei culturale a unei tari). Vedeti, Michnik ar avea caderea sa vorbeasca de lichele pe un ton revansard, dar nu o face. In contrast, Dl Liiceanu...Pe de alta parte, cred ca dl Liiceanu ar fi putut fi mesagerul puternic si credibil al unui Michnik roman. Momentul ne este inca ratat, cred ca mai sunt, inca, multi supravietuitori ai ororii, dar modesti si tacuti, unii poate inca speriati si neincrezatori. Totusi, elita ii ocoleste, preferand oamenii cu O-mare... Si dl Liiceanu, si dl Plesu, si dl Manolescu, si ceilallti mai au timp sa-si gaseasca rolul si tonul potrivit, dar par sa prefere solo-urile personale in dauna acompanierii adevaratilor oropsiti, pe care ii indeamna, insa, sa ierte. Au ei dreptul asta, intreb si eu, ceva ma abrupt decat Michnik. Au ei dreptul sa interpreteze partitura si sa acopere vocile celor cu adevarat redusi la stadiu de viermi de "lichele" ? Se intreaba ei daca nu cumva "lichelelelor" le foloseste lipsa de busola a elitei si proximitatea publica de aceasta ? Cam asta este sensul observatiilor mele la articolul dvs.: sunt atitudini gresite care pot fi justificate, dar mai bine ar fi sa fie corectate. Am crezut ca este bine sa rata cum vad eu imboldul lui Michmik, ca o critica prieteneasca facauta in timpul unei vizite intre prieteni, si nu ca provenind din lipsa de intelegere fata de patimirile inumane la care au fost supus prietenii sai.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Adrian Merfu a scris:
    @Gogu Sunt perfect de acord cu dumneavoastra si as adauga faptul ca Michnik greseste regretabil. Nu vorbesc aici de perla scoasa in cazul Liiceanu ci de atitudinea domniei sale cu privire la fostii reprezentati ai acestor regimuri criminale. Afirmatia ca Jaruzelski si Kiszczak au fost patrioti imi spune ca domnul Michnik are probleme mari in a intelege conceptul de patriotism. O alta aberatie scoasa de domnul Michnik este cea referitoare la dosarele serviciilor secrete. Domnia sa afirma ca informatiile de acolo nu pot fi considerate ca adevar absolut ci ca realitatea este alterata de viziunea unilaterala a ofiterilor ce au intocmit dosarele respective. Eu cred ca este o greseala imensa sa blochezi publicarea acestor informatii numai pe acest motiv. Chiar daca lucrurile ar sta asa, tinerea dosarelor lor sub secret nu va face lumina in aceste cazuri si nu vom sti niciodata ce s-a intamplat de fapt. Creaza si un precedent periculos pentru cei ce nu vor sub nici o forma sa fie deconspirati ca fosti colaboratori.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Adrian Merfu a scris:
    Domnule Budescu, Va felicit pentru topicul articolului. In sfarsit cineva incepe sa faca o comparatie a gradului de represiune al regimurilor comuniste in presa. Am cateva observatii de facut. Din felul in care scrieti reiese ca in Polonia si Cehia era un fel de "carnaval" (exagerez intentionat) pentru dizidenti. Nu trebuie sa cadem in greseala de a crede ca in aceste tari comunismul a fost doar un "moft" ca sa citez un fost agent KGB. Peste tot in lume, regimurile comuniste au fost brutale si criminale; au fost batuti, torturati si ucisi oameni pentru o viziune patologica despre regimul perfect. Sunt insa perfect de acord cu deosebirile fundamentale pe care le prezentati in articol. Mai spuneti ca "Trebuie să învăţăm să-i iertăm pe comuniştii români pentru micimea vieţii lor şi să nu iertăm şi nici să uităm vreodată ceea ce ne-au făcut ei nouă, ca indivizi şi ca naţie." Eu cred ca inainte de a fi capabili sa facem acest lucru, trebuie sa stim adevarul despre aceste lucruri. Consider ca in momentul de fata nu stim mare lucru si vorbesc aici de gradul de informare sau mai degraba dezinformare a majoritatii populatiei si in special a tinerei generatii despre trecutul nostru recent.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 02.03.2011 | Florin Budescu a scris:
    judex: Sunt de acord cu absolut tot ceea ce afirmati in prima parte. Judecatile dv. sunt cat se poate de corecte. Si eu gandesc la fel. Cu o exceptie. Nu prea pricep in ce masura poate fi azi considerat un mensevic un militant comunizant. Ceea ce nu inteleg insa este: de ce puneti in opozitie ce am scris eu cu povestea cu mensevicul si bolsevicul, ca si cum ce am scris se referea la aceasta, cand eu am scris clar ca, din contra, consider subiectul inchis si atitudinea grobiana a lui Patriciu data in fapt. De exemplu, de Dan Tapalaga (si cred ca stiti la ce editorial al sau ma refer, asa ca nu insist). In ceea ce priveste "eroarea mea cea mare", va multumesc ca mi-ati semnalat-o si voi medita asupra posibilitatii existentei acesteia. Ceea ce vreau insa sa va atrag atentia este ca, dincolo de experienta personala de intransigenta si consecventa, pot intelege ca oamenii au limitele lor si momentele lor de slabiciune si prefer sa-i respect pentru ce au, daca au, decat sa-i dispretuiesc pentru ce oricum nu au sanse sa le fie in caracter (si nu consider aceasta a fi un pacat capital, atunci cand nu fac pacate capitale). Si, domnule judex, eu incerc sa nu judec pe nimeni si, pe cat posibil, sa ii inteleg pe toti. Inclusiv pe comunisti, chiar si cand ii condamn pentru raul pe care ni l-au facut, iertandu-i crestineste pentru relele pe care le-au comis.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | Gogu a scris:
    In timp ce noi ne dam cu parerea daca acuzele lui Michnik sunt motivate sau nu, daca Apelul lui Liiceanu e bolsevic sau mensevic, pe "lichele" le doare in dos. Rad si se indoapa, ne dispretuiesc din fotolii parlamentare si din televiziunile de comanda, din Mercedesuri si din firmele lor foarte lucrative. Iata, spun ei, lasa-i pe prosti sa se certe intre ei. Iata cum Liiceanu a ajuns obiectul acestei povesti si nu un Voiculescu, nu un Plesita, nu un Vadim, adevaratele lichele catre care erau adresate acele randuri. Ca Michnik vrea sa ierte sau sa gaseasca scuze pentru ai lui, e treaba lui. Dar sa nu lasam acest mic amanunt sa se transforme intr-o diversiune in care victimele devin acuzati.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | judex a scris:
    Cred ca nici sensul comentariului lui Michnik, nici cel al lui Patriciu, si nici obiectul discutiei nu au fost corect descifrate de Florin Budescu. 1) Referirea la bol-/mensevici a lui Michnik nu este o grobiana acuza de comunism sau colaborationism adresata cetateanului Liceanu. Michnik critica, insa, in mod elegant si subtil tonul si generalizarea din "Apelul catre lichele": filozoful trebuie sa stie ca nu are dreptul de a ierta pentru altii, iar "procurorul" nu poate acuza o categorie sociala, pentru ca acest tip de gandire este specific DOAR militantilor comunizanti, de tipul bolsevicilor SI mensevicilor. 2) Pe de alta parte, interventia magnatului petrolist nu are nicio legatura ca mesajul lui Michnik. DP se napusteste cu bocancii pe Liiceanu doar pentru ca acesta, in ultimul timp, da semne de trezire din pagubosul cod de bune maniere (neutralitate, corectitudine politica, turnulete de fildes,..ma rog, salata obisnuita de cruditati logice care elimina atitudinea si, mai nou, prinicipiile). impus de ceea ce numim "elita" (de fapt, o suma de oameni de cultura supramediatizati, care isi aroga public rolul de mesageri exclusivi ai intregii intelectualitati. 3) Interventia lui Plesu, in esenta, releva de fapt prapastia dintre militantismul intelectualilor polonezi si, cum sa-i zic...adaptabilitatea culturnicilor romani produsi in anii 1970-90. Asta este sursa reprosurilor adresate lui Michnik, care, vezi doamne, nu ar fi fost expus suficient cruzimii comunistilor romani (eroarea cea mare si a lui Budescu). Ni se sugereaza ca, daca Michnik ar fi trait in Ro, militantismul sau ar fi fost mai estompat si ar fi luat forma rezistentei prin cultura...Ei bine, eu nu cred asta. Si cred ca nici tigarile din puscareie ale lui Havel nu sunt responsabile de... CONCLUZIE. Cred ca cel are de castigat cel mai mult din toata aceasta istorie este Liiceanu, care, daca preia mesajul lui Michnik, poate iesi primenit, daca intelege ca atitudinea normala a intelectualului in societate este militantismul si nu cameleonismul (asa cum au facut mai toti inaintasii pe care si-i considera mentori).

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | Florin Budescu a scris:
    gheorghitasbaganu: Multumesc pentru corectari, omul cat traieste invata si nu am pretentia ca sunt perfect. Peter Manu: In ceea ce priveste povestea cu anticorpii: este discutabil ca anticomunismul declarat al guvernantilor Romaniei interbelice a creat anticorpi la taranul roman si, in general, la omul simplu, sarac, lipsit de cultura. Eu cred ca aici a fost una dintre marile probleme ale Romaniei interbelice: decuplarea dramatica a omului simplu de la sistemul de valori cosmopolit dupa care se ghidau oamenii din establishment. Din acest mediu de oameni lipsiti de cultura, care luptau pentru supravietuire, s-au ales marii securisti si activisti, evident sub protectia mentorilor kominternisti formati la scoala rusa. De acord cu partea cu Belu si nu Bellu, Bergson si nu Bergsonn. Nu am facut o legatura temporala intre moartea lui Ursu si expulzarea lui Goma. M. Vasile: Multumesc pentru corectura cu SLOMR si Carta 77. Cehoslovacia, Ungaria si Polonia au avut alt ritm de democratizare. Comunistii aflati la putere in Polonia lui Jaruzelski erau alta generatie decat cei ai lui Gierek. Pe urma, evident ca realitatea este mai complexa. Jaruzelski le ceruse repetat rusilor sa intervina cu trupe, pentru ca el nu mai stapaneste situatia si Polonia este anarhica (in realitate, era tot mai democratica). Nu i-a mers figura si atunci a trecut la negocieri. Peste tot comunistii au avut duritatile lor. Va amintesc persecutia brutala de dupa 1949 asupra cardinalului József Mindszenty, in Ungaria. Eu cred ca, tragand linie, comunismul dur, dictatura de forta a durat mai mult la noi decat in Europa Centrala si comunistii nostri au facut mai mult rau decat la ei. Spun asta fara sa-i cred pe ai lor niste ingerasi cu aripi trandafiri, cazuti din picturile lui Rubens.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | M. Vasile a scris:
    @ gheorghitazbaganu Aveti dreptate, SLOMR a fost infiintat de ing. Ionel Cana la Brasov. Paul Goma a infiintat Carta 77 la Bucuresti. Este util de analizat și „tratamentul” la care a fost supus dizidentul Paul Goma, ginerele unui mare demnitar comunist tras pe linie moarta, Petre Navodaru, comparativ cu „tratamentul” aplicat inginerului Gheorghe Ursu și muncitorului Vasile Paraschiv. Toți trei erau cunoscuți în occident și erau evocați la Radio Europa Liberă. Cu toate acestea, primului i-a fost aplicat un „tratament soft”, ca intre tovarasi, fiind doar expulzat în Franța împreuna cu soția și copilul, pe cand ceilalti doi, neavând legaturi in CC, au fost maltratati in chip bestial cu toate ca, din punct de vedere politic, actiunile acestora erau inofensive comparativ cu actiunile virulentului Goma. Acest fapt dovedeste ca tratamentul bestial aplicat, selectiv dizidenților, era stabilit la Bucuresti si nu la Moscova asa cum credeam noi. Mare „deranj” nu a suferit nici Leonte Rautu, membru marcant in CC- PCR după ce fiul sau a ramas in SUA, comparativ cu „tratamentul” bestial aplicat doamnei Monica Lovinescu desi tatal acesteia, Eugen Lovinescu, personalitate marcanta a culturii romane cu care ne laudam si atunci ca si acum, nu suparase cu nimic regimul. De asemenea, nu trebuie sa uitam ca si comunistii polonezi au avut crimele lor, poate mai grave, daca amintim doar cazul preotului Jerzy Popiełuszko. Acesta, dupa ce a scapat nevatamat după o inscenare nereusita a unui accident rutier, a fost asasinat in anul 1984, la varsta de 37 ani si scufundat intr-o acumulare de apa pe Vistula de patru ofiteri de securitate polonezi care au fost arestati si ulterior au fost eliberati. Prin urmare, in virtutea unei „judecăți superficiale de valoare”, consider ca Adam Michnik nu ar fi putut spune „comuniștii voștri și colaboratorii lor au fost mai răi și poate mai sălbatici și cruzi decât ai noștri”. Si daca ar fi spus nu l-am fi crezut.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | Peter Manu a scris:
    Bellu era de fapt Belu (pentru prieteni); Bergsonn era Bergson. Ing. Gh. Ursu a murit 8 ani dupa expulzarea lui Paul Goma. Iar idea ca legalitatea interbelica a partidelor comuniste a creat anticorpi (o stare preferabila deci celei din Romania) e demonstrabil falsa dat fiind anticomunismul declarat al tuturor guvernantilor Romaniei din 1921-1944.

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:
  • 01.03.2011 | gheorghitazbaganu a scris:
    SLOMR nu a fost facut de Goma, ci de un tip, Ionut Cana

    Raspunde acestui comentariu

    Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
    Nume:
    Email: (nu va fi publicat)
    Comentariu:

De acelasi autor

Partida Rusă,trădătorii şi românii

Acum, după apariţia acestor telegrame diplomatice ale Ambasadei Statelor Unite, putem să spunem că suntem, ...


Warning: strpos() [function.strpos]: Offset not contained in string in /home/rev22/public_html/nou/functions.php on line 166

...


Warning: strpos() [function.strpos]: Offset not contained in string in /home/rev22/public_html/nou/functions.php on line 166

...


Warning: strpos() [function.strpos]: Offset not contained in string in /home/rev22/public_html/nou/functions.php on line 166

...


Warning: strpos() [function.strpos]: Offset not contained in string in /home/rev22/public_html/nou/functions.php on line 166

...

Sub lupa comentatorilor

Editie online | Iulian Leca, ziare.com

Suspendarea lui Basescu il va termina pe Ponta

A devenit atat de previzibil Victor Ponta incat pana si orarul de la mersul trenurilor pare mai haotic decat predictibilitatea ...

Editie online | Horatiu Pepine

Secretul bine păzit al politicii româneşti

Secretul sistemului politic românesc este că migraţia politică, deşi este moralmente detestabilă, ...

Editie online | Ioana Ene, ziare.com

Cine merge la Bruxelles? Derizoriul politicii romanesti

Toata galceava halucinanta din jurul participarii presedintelui sau premierului la Consiliul European da masura derizoriului ...

Editie online | Vladimir Tismaneanu

Minima moralia si etica neuitarii: Liiceanu, Plesu si pariul etic al intelectualului democrat

Istoria modernitatii este, in mare masura, istoria patimilor doctrinare, a utopiilor radicale. In secolul al XX-lea, aceste ...

Editie online | Dan Tapalaga

Micul Afganistan de la Chicago

Privit de la Chicago, din interiorul summit-ului NATO, micul razboi declansat de premierul Ponta si ministrul Marga impotriva ...

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei