Ce fel de Cod al Mediului?

Mircea Dutu 21.04.2006

De același autor

Daca se accepta ideea necesitatii sistematizarii legislatiei de mediu (din ratiuni precum cele expuse în numarul din 14 februarie a.c. al revistei 22 si deja exprimate politic de ministru de resort), urmatorul pas îl reprezinta desemnarea formulei de realizare. Inainte de a analiza posibilitatile existente în acest sens, se impun cateva precizari. Astfel, propusa codificare va trebui sa respecte dispozitiile constitutionale si acquis-ul international privind drepturile omului, aplicabile în materie si care nu pot forma obiectul unei modificari, indiferent de calea adoptata. Apoi, ca în cazul oricarei operatiuni de acest gen, nu pot fi ignorate principiile care stabilesc repartizarea competentelor între puterea legislativa si asa-zisa putere regulamentara (destul de complicata în Romania, nu atat de jure, cat mai ales de facto). Si aceasta cu atat mai mult cu cat codificarea domeniului va implica o clasificare si reclasificare, în anumite cazuri a textelor apartinand dreptului mediului (avand în vedere criteriul finalitatii), unele chiar cuprinse deja în alte coduri (ca, de exemplu, în Codul Silvic, Codul Penal s.a). Prin particularitatile lor, normele comunitare si cele internationale în sine vor ramane în afara acestei operatiuni, putand face, eventual, obiectul unei asamblari de natura utilitarist-academica, dar fara alta semnificatie.

În lumina acestor repere, se va impune alegerea metodei de urmat, dupa care se poate declansa, în conformitate cu aceasta, operatiunea propriu-zisa de sistematizare (codificare).

Cea mai simpla si, în consecinta, si mai rapida, dar si cu rezultate minime consta în "compilarea", respectiv regruparea textelor în vigoare si ordonarea lor dupa o numerotare prestabilita. Evident, o asemenea întreprindere nu poate determina o rationalizare a dreptului în vigoare, fiind vorba de o simpla juxtapunere de texte.

Metoda codificarii dreptului existent (constant) implica regruparea si ordonarea, potrivit principiilor generale în materie, a textelor în vigoare, fara a crea reguli noi. Nu este, totusi, exclusiv o operatie de reproducere a reglementarilor existente, ci poate antrena si o adaptare a lor la evolutiile limbajului tehnico-juridic (atat de important si de dinamic în domeniul mediului!) si la cele ale principiilor constitutionale. O varianta "consolidata" presupune ca textul sa consacre legislativ si solutiile admise de jurisprudenta în aplicarea reglementarilor existente.

Procedeu avantajos din anumite puncte de vedere (rapiditate în realizare, regruparea dreptului pozitiv), acesta nu contribuie însa semnificativ la accesul cunoasterii legii si la lizibilitatea acesteia, efortul concentrand-se asupra sistematizarii. Textele asamblate, chiar usor modificate în forma lor, pastreaza incoerenta si contradictiile initiale.

In sfarsit, codificarea reformatoare (creatoare) prezinta avantajul ca, pe de o parte, se profita de ocazia sistematizarii pentru a integra norme noi, inerente momentului efectuarii sale, iar pe de alta, se pot elimina paralelismele, corecta disonantele si solutiona contradictiile în cadrul unui efort general de rationalizare, modernizare si integrare a corpusului juridic privind mediul.

Asadar, în opera de codificare a dreptului roman al mediului se poate opta fie pentru una dintre formule, fie pentru o conjugare a unora dintre acestea, avand în vedere prioritatile politico-juridice, particularitatile sistemului juridic si resursele aferente de care se dispune.

Apoi, indiferent de calea aleasa, sunt unele operatiuni indispensabile precum: stabilirea competentei de a decide codificarea (care tine într-o anumita masura si de metoda preferata) - legislativa, administrativa sau exclusiv academica -, determinarea perimetrului Codului Mediului si a planului sau, necesitatea unei identificari a domeniilor majore care formeaza structura generala a actului, cautarea ansamblului textelor existente în materie si care o pot interesa, un studiu asupra rationalizarii documentelor astfel identificate si elaborarea unei forme generale.

Creativitatea codului rezida mai ales în alegerea campului sau de aplicare, în mod necesar nou, delimitat de cel al celorlalte ramuri de drept. Este o operatiune complexa, care presupune determinarea materiilor care nu intra în continutul sau si reasamblarea textelor care îl compun. Este de domeniul evidentei ca mediul, prin caracterul sau transversal, se preteaza mai putin la o delimitare stricta a contururilor sale. Domeniile interesand dreptul mediului sunt numeroase si elaborarea unui cod permite, pe langa faptul sa stim ca un asemenea drept exista, si sa-l identificam, chiar daca limitele sale nu corespund fortamente limitelor ramurii vizate. Delimitarea perimetrului codului evidentiaza totodata mizele politico-administrative importante, mergandu-se pana la a considera parametrii definitorii, competentele conferite si sfera de activitate a ministerului de resort!

Din perspectiva acestor considerente se poate alege varianta cea mai potrivita pentru Romania, tinandu-se seama de stadiul de dezvoltare a legislatiei, optiunea irevocabila de aderare la UE si prioritatile acesteia. Sub raportul tehnicii legislative, potrivit Legii nr.24/2000 se va urma procedura speciala aferenta elaborarii codurilor si a altor legi complexe.

Indiferent de optiune, ideea centrala trebuie sa ramana aceea ca un cod se impune a fi mai degraba un mecanism care sa functioneze continuu si eficient si mai putin o sinteza atotcuprinzatoare a unor texte legislative existente la un moment
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22