Caracatita consiliilor de administratieConsilier personal, meserie de aur

Andreea Pora 22.10.2008

De același autor

Venita la putere pe caii albi ai luptei impotriva coruptiei si ai curatirii sistemului de clientela politica aspiratoare de bani publici, Alianta D.A. s-a angajat, in 2005, sa reduca numarul agentiilor si al autoritatilor care capusau guvernul. Restructurarea administratiei publice centrale si locale a ramas, insa, o vorba in vant si un exercitiu de imagine. In loc sa scada, numarul agentiilor aflate in coordonarea Executivului a crescut, secretarii de stat si consilierii personali s-au inmultit. Dupa excluderea PD din guvern, fenomenul a luat amploare, oamenii de casa sau partenerii de afaceri au fost rasplatiti cu sinecuri in consiliile de administratie, de privatizare sau, mai nou, de licitatie, iar veniturile acestora au ajuns sa sfideze nu doar bunul simt, ci si orice logica economica. In ultimii doi ani, cabinetul Tariceanu s-a sprijinit nu numai pe PSD, ci si pe aceasta casta umflata cu privilegii, care pleaca de la centru si se ramifica pana in toate ungherele Romaniei.

 

De la secretari de stat, la ministri si con­­silieri, de la di­rec­tori de cabinet si se­cre­­tare, la prieteni politici si de afa­ceri, la nea­­­muri, fini si nasi, toti cei conectati intr-un fel sau altul cu puterea au primit o su­plimentare de venit, un soi de spor de fidelitate, nu­mit generic consiliu de ad­mi­nistratie. Dis­tri­buirea acestor sinecuri este un feno­men la scara nationala. Nu este vorba doar de marile companii, societati si agen­tii aflate in gestionarea sta­tu­lui sau de in­sti­tutiile publice, ci si de mai modestele com­pa­nii si autoritati subordonate consi­lii­lor judetene si lo­ca­le. Caci, nu-i asa, un­de nu exista un consiliu de ad­minis­tra­tie, o adunare generala, vreun comitet sau vreo co­mi­tie? De sus in jos, de la mic la ma­­re, de la mult la putin, sinecurile pe bani pu­blici sunt osatura pe care puterea po­li­ti­ca, oricare ar fi ea, se sprijina si rezis­­ta.

 

Secretar de stat, meserie de aur

 

Premierul Tariceanu are chiar in pro­pria ograda ca se­cretari de stat doi abo­nati la banii consiliilor de ad­mi­nis­tratie, unele pe masura importantei institutiei de pro­­ve­­nienta. Insasi Camelia Spataru, pur­ta­toarea de cu­vant, este in trei consilii de ad­ministratie (CA) - la Elec­tri­ca Munte­nia Sud, Electrica Muntenia Nord si Dis­tri­gaz Sud - si a castigat anul trecut 68.875 lei, basca salariul de secretar de stat. O alta doamna din subordinea pre­mie­­­rului, Cristina Procora, este mai mo­des­ta cu cele 14.100 lei din doua CA, din­tre care unul la Loteria Ro­mana.

In topul agamanilor guvernamentali se afla, insa, libe­ra­lul Antonel Tanase, fost con­silier la Primaria Generala in vremea viceprimarului Orban, fost candidat ratat la ale­gerile locale, implicat in tot felul de afa­ceri dubioase, ajuns secretar de stat la Transporturi. Domnul Antonel face par­te din sase consilii de administratie si a castigat anul trecut 86.000 de lei, dublu fata de leafa de secretar de stat.

Doina Dascalu, numita acum vice­pre­se­dinte la Curtea de Conturi, este se­cre­tar de stat la Finante si mem­­bra in sase consilii de administratie, de unde a in­­ca­sat 7.500 de euro lunar. Daniel Chitoiu, pre­sedintele Agen­tiei Nationale de Ad­mi­nistrare Fiscala, aflata in sub­or­dinea Ministerului Finantelor, candidat PNL in Giur­­giu, a incasat peste 330.000 de lei din cele cinci CA din care face parte. To­pul este completat de Victor Paul Dobre, secretar de stat la Interne, cu cinci CA la activ, din care a strans 3.700 de euro/luna, si de Tancsoz Ká­roly, secretar de stat la Transporturi, cu doua CA si 26.000 de lei.

 

Stalpii CA-urilor

 

Presat de scandalul “veniturilor ne­sim­ti­te”, Calin Po­pescu Tariceanu a fost obli­gat sa-si puna propriii con­si­lieri personali in fata unor decizii existentiale: alegerea unui singur CA. Situatia nu va fi simpla, daca ne gandim ca Emil Cismas, secretar adjunct la PNL, va trebui sa aleaga intre cele sase CA din care face parte, de un­de a ri­dicat peste o jumatate de milion de lei, mai exact 170.000 de euro, la care se adauga salariul de consilier si cel de la Complexul Sportiv “Lia Manoliu”. La fel, Ra­­lu­ca Berleanu va avea de luat o hota­rare eroica, tre­buind sa renunte la unul dintre cele cinci CA, pentru care a ridicat suma modesta de 34.137 de lei. Uioreanu Elena Ramona, sotia parlamentarului li­be­ral Horea Uio­rea­nu, face si ea parte din doua CA, din care unul este Hidroserv SA. Lista este completata de consilierii Flo­rin Romeo Nicoara, reprezentat al sta­tului in patru societati, din care doua sunt falimentare (SNIFF si BTT), de la care a castigat 30.000 de lei, de Vlad Velcu, care a ridi­cat 16.526 de lei de la Nu­clea­re­lec­trica si 16.516 de la CA al Televiziunii Romane, si de Carmen Gabriela Ras­ca­nu, care a incasat 12.193 de lei din CA al Institutului Na­tional de Cercetare-Dezvoltare. In ce-l priveste pe Ste­fan Cos­meanu, si acesta s-a descurcat binisor, ti­nand cont ca si-a rotunjit salariul de con­silier personal cu venitul din CA Conpet si cel de expert la ANRE, in total 119.032 de lei.

 

Consilierii ministrilor la adapatoarea de stat

 

Un simplu calcul aritmetic arata o me­die de 260 de con­silieri personali ai mi­nis­tri­lor si secretarilor de stat, la care se adau­ga directorii, sefele de departamente si chiar secretarele. Rezultatul final: cate­va sute de clienti ai consiliilor de ad­mi­nis­tra­tie. Sa luam cateva exemple.

Ministerul Comunicatiilor, condus de UDMR-istul Ká­roly Bórbely, care are in subordine multe companii, nu s-a zgarcit la impartirea sinecurilor. Consiliera perso­nala a ministrului, Monica Gandacioiu, a primit un loc in CA Romfilatelia si Posta Romana, iar secretarul personal ii tine com­panie in acelasi CA de la Romfi­la­telia. Alti doi consilieri personali ai lui Bórbely - Alexandra Nastasa si Irina Ana Soltuz - au fost trimisi la CA al Institutului Na­tional de Cercetare-Dezvoltare si So­cie­tatea Nationala de Radiocomunicatii.

La Ministerul Sanatatii, consiliera per­so­nala a mi­nis­tru­lui Nicolaescu, Elena Du­mitrache, este membra in CA de la So­cie­tatea Nationala Unifarm. La Ministerul Jus­­titiei, Catalin Predoiu si-a numit con­si­lierul personal, avo­catul Catalin Bogdan Gaurean, in CA de la Rom­sil­va, de unde a incasat 5.500 de lei.

Ministerul Internelor, condus de Cris­tian David, este deosebit de grijuliu cu con­silierii personali. Recordul absolut il de­tine Maria Cristina Manda, o domni­soa­ra data afara de Monica Macovei din Ministerul Justitiei, care s-a oplosit, ulte­rior, la Codrut Seres si care acum este membra in sase CA dintre cele mai im­portante: Elec­trica Muntenia Sud, Rom­ae­ro, Complexul Ener­ge­tic Rovi­nari, Regia Nationala a Padurilor, Comi­cex SA si Consiliul de Supraveghere al AVAS. In total, Manda a castigat peste salariu 35.587 de lei. Din CA de la Co­micex, firma de comert exterior a minis­te­rului, mai face parte si consiliera perso­na­la a ministrului David, Ca­me­lia Andru­sen­co, iar in CA de la ICPE si la Casa OPSNAJ Bucuresti lucreaza consilierul per­sonal Mihai Sova.

 

Zgomotul banilor de la Transporturi

 

Bun la suflet si sentimental cum il stim, ministrul Or­ban a avut grija de prie­teni, directori, consilieri si fostii sai sala­riati din Primaria Generala. Cum ministe­ru-i mare si companiile subordonate multe, a avut de unde im­­­parti posturi in consiliile de administratie. La loc de frunte nu se si­tueaza doar Antonel Tanase, ci si secre­ta­rul sau personal, Mihai Sorin Dina, care are la activ pa­tru CA, tot unul si unul: Baneasa, Metrorex, Ciclop, CNADNR si un comitet de avizare. Consilii bune au prins si Elvira Plamana, directoarea de ca­binet a minis­tru­lui, care e in CA al Autoritatii Aeronautice Civile, Cristian Andrusovici, secretarul personal al lui Orban, fost baiat de casa al lui Tariceanu si fost asistent al mi­nis­trului pedist Gheor­ghe Dobre, este administrator la Tarom si membru in CA de la Compania de Drumuri si Metrorex. Generozitatea minis­tru­lui Orban nu se opreste aici, consiliera Laura Rusescu este in CA Romatsa si CFR Infrastructura. Daniela Mincu, alta con­siliera, pro­ve­nita din Primaria Ge­ne­rala, este in CA la CFR Marfa si Rom­prest, Liliana Trifu, la CFR Calatori, OIFR si in AGA de la Tipografia Filaret. Consiliera personala, Car­men Aurelia Mel­ciu, care este si sefa de achizitii la Ta­rom, face parte din CA al Aeroportului Baneasa si Me­trorex, dar si din cateva co­misii de licitatie, iar con­silie­rul Mihai Po­pes­cu are un loc caldut in CA de la Ad­mi­nis­tratia Porturilor Maritime si de la Com­pania Na­tio­na­la de Autostrazi. Cum ministerul sufera de transpa­ren­ta, con­si­lie­rii nu vor sa spuna in declaratiile de ave­­­re cat au incasat din aceste super­jo­buri.

 

Pestele de la cap se-mpute si coboara-n teritoriu

 

Principiul repartizarii clientelare a con­siliilor de ad­mi­nistratie se aplica de-a lun­gul si de-a latul intregii tari. O veritabila re­tea de companii, societati comerciale, agen­­­tii si regii, subordonate consiliilor jude­tene sau locale, strabate adminis­tra­tia pana in cel mai ascuns cotlon al ei.

Cateva exemple. In judetul Brasov exis­ta 54 de ser­vi­cii publice deconcen­trate aflate in subordinea consiliului, care inghit un numar impresionant de angajati si, evi­dent, sefi cu salarii mari. Dintre aces­tea, vreo 12 sunt regii, companii na­tio­nale si societati, fiecare cu consiliul sau de administratie si AGA. Acestora li se adauga so­cie­tatile de interes local, si ele vreo cateva zeci. Un cal­cul arata ca in fiecare judet exista aproximativ 100 de de­concentrate si zeci de societati de stat care necesita CA. Exista, deci, un imens potential pentru clientela poli­tica.

Un alt exemplu. In subordinea Con­si­liu­lui Local Ora­dea se afla Regia Auto­no­ma OTL si RAPAS, societatile co­mer­ciale Electrocentrale si Compania de Apa Oradea si societatile de interes lo­cal, SC Drumuri Orasenesti, RER Eco­lo­gic Service, Distrigaz Vest si Geoterm. Fiecare cu un consiliu de administratie afe­­rent, in care au fost distribuiti algo­rit­mic 39 de membri ai diferitelor partide, directori de agentii, inspectori scolari, angajati ai consiliilor locale sau diferitelor directii din ju­det, consilieri personali, toti oameni devotati.

Printre favoriti se numara Czvikker Ka­talin, asistenta per­sonala a fostului pre­se­din­te al Consiliului Judetean Bihor, Ale­xandru Kiss, care este in trei CA si si-a rotunjit veniturile cu aproximativ 19.000 de lei. La Electro­cen­trale Oradea din CA face parte si consilierul personal al fos­tu­lui vicepresedinte al CJ Bihor, Stefan Se­remi, Nicolae Hodut.

 

Agamania, boala veche si incurabila

 

Potrivit unei analize a Institutului de Politici Publice, in anii 2005-2007 au fost nominalizati in CA si AGA de stat un numar de 45 de ministri si secretari de stat.

Recordul in materie l-au detinut Ioan Codrut Seres, presedinte al comisiilor de privatizare ale Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Electrica Dobrogea, Electrica Banat, Electrica Oltenia, Electrica Moldova si Electrica Muntenia Sud, Zsolt Nagy, membru in Comisia de evaluare si selectare consultanti privatizare SN Radiocomunicatii SA, CN Posta Romana, Gheorghe Barbu, membru in Comisia de privatizare a BCR, si Sebastian Vladescu, presedintele Comisiei de privatizare a CEC SA si al Comisiei de privatizare a Bancii Comerciale Romane.

Promovata chiar de sefi, practica numirii clientelei in posturile privilegiate din consiliile de administratie a atins apogeul in guvernarea Tariceanu. Fostul ministru Codrut Seres si-a promovat cu generozitate consilierii. Ioana Apan a fost administrator in sapte AGA si CA, Dumitru Saitoc in unsprezece, Bogdan Pitigoi in sapte, iar Cristina Maria Manta in patru.

Fostul ministru Radu Berceanu a pus-o pe angajata la propriul cabinet, Cerasela Toba, sa coordoneze activitatea CFR Calatori, a Aeroportului Baneasa si a Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi si Autoritatii Civile Aeronautice. De la acelasi cabinet, Cristina Pallos a ajuns in CA de la Romatsa, RAR si Societatea de Constructii in Transporturi Bucuresti SA.

Alina Gheorgiu, fosta asociata cu Bogdan Olteanu intr-un cabinet de avocatura, acum candidat PNL in alegeri, a detinut controlul decizional in Compania Imprimeria Nationala SA si in Societatea Comerciala “Teletrans” SA, dupa ce inainte facuse parte si din conducerea RAAPPS. Faimoasa ramane, insa, Adriana Diana Tusa, si ea candidat in alegeri, director general la cancelaria lui Bogdan Olteanu, care face parte din sase CA si AGA, inclusiv din cel al SC Ramidacia SA, la care asociat unic este AVAS. In 2006, Diana Tusa admitea pentru presa ca a incasat din aceste prestatii 340 de milioane de lei vechi. Sinecuri a primit si Iuliana Leferman, tot de la cabinetul lui Olteanu, care apare si ea in cinci CA: Institutul National al Sticlei SA, Automobile Craiova SA, Daewoo Automobile SA, Societatea Nationala a Sarii si Trocadero SA. Bogdana Paun Balmus, provenita tot de la cabinetul lui Olteanu, face parte din CA al Societatii Romane de Radiodifuziune, SC Institutul National al Sticlei SA si Inspectoratul de Stat in Constructii.

Insusi Bogdan Olteanu nu s-a sfiit sa incaseze, in 2006, 112.610 lei de la Comisia de privatizare a BCR si 26.762 lei de la Comisia de privatizare a CEC, pentru participarea la sedintele acelor comisii.

 

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22