Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Poker Online

Adauga anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Politica | Editie scrisa

16.11.2010

Briciul lui Occam

de Andreea Pora

13 comentarii

Se scumpeşte sau nu carnea de Crăciun? Dar pâinea, curentul electric şi varza la butoi? Autorităţile zic că nu, producătorii că da. Este raportul Băncii Mondiale devastator la adresa Guvernului Boc? Da, spune opoziţia, scrie negru pe alb. Nu, susţine puterea. Nu, pentru că raportul are şi părţi laudative, deci când tragi linie iese media. Dar Anastase este sau nu o hoaţă de voturi şi trebuie îndepărtată de la conducerea Camerei? „O ruşine“, strigă opoziţia, până când Roberta nu pleacă noi nu intrăm în plen.

Un pretext“, „şi voi aţi făcut la fel, asta e tradiţia“, vociferează Coaliţia. Este sau nu asumarea pe Legea educaţiei neconstituţională? Aici lucrurile sunt şi mai încurcate, pentru că însăşi Curtea răspunde şi da, şi nu, adică există un conflict de natură juridică între guvern şi parlament, dar Curtea nu are competenţa de a opri asumarea. Aşa că fiecare interpretează după cum îi convine. Premierul că poate merge înainte cu asumarea, Geoană şi Ponta că ea este neconstituţională. Antonescu ameninţă a mia oară cu suspendarea. Există interes naţional? Depinde din ce parte priveşti. La ce televiziune te duci. Este Curtea Constituţională „penibilă“ sau ultimul stâlp al democraţiei? Şi asta depinde de „adrisant“ şi de solicitant. Dar stimulentele sunt bune sau rele? Doar în funcţie de cine e la putere să le dea şi să le ia. La fel, e de condamnat / acceptat prostituţia, traficul de carne vie, fie el şi pentru un loc pe podiumul Miss PSD? Contextul contează. Există principii, cutume, obiective? Aici răspunsul este un „da“ unanim, cine ar cuteza să conteste asta să facă un pas înainte! Doar că, fiecare cu principiile, regulile şi obiectivele lui. Care, cu o singură excepţie – integrarea în UE – au întrunit un fals consens.

În România totul e interpretabil şi volatil. Totul e vocea momentului şi a interesului. Nimic nu rezistă unei minime treceri a timpului. Motivul – dacă ar fi să aplicăm „briciul lui Occam“, care ne spune că e de preferat cea mai simplă explicaţie pentru un fenomen – e clasa politică. Talmeş-balmeşul valorilor, legilor şi instituţiilor, al verdictelor şi al adevărurilor în combinaţie cu minciunile şi retractările, toată confuzia şi bălteala care caracterizează climatul social şi politic al momentului ei i se datorează.

Acestor politicieni pentru care „solomonii“ şi „năstaşii“ au valoare de principiu doar când aparţin adversarilor. Pentru care „interesul naţional“ figurează strict în programele de partid, nu şi în faptele partidului. În aceste condiţii, nu poate exista nici moratoriu şi nici bătălie decisivă. Ci doar un perpetuu război care macină la rădăcina lucrurilor, relativizând totul.
Nu cred că mai interesează pe cineva cum se va finaliza blocajul parlamentar, dacă pică sau nu Boc IV sau dacă vom ieşi din criză cu şase luni mai devreme sau mai târziu. Poate interesează doar dacă vom reuşi să nu intrăm în faliment economic, în sensul continuării acordului cu FMI. Dar după aceea? După ce supravieţuirea nu va mai conta pentru atât de mulţi, ce se va întâmpla? Va arăta societatea altfel, va fi Curtea Constituţională altceva decât un divan ad-hoc, vor ajunge, în sfârşit, corupţii după gratii, principiile statului de drept pe un soclu în holul parlamentului, iar minciunile şi oportunismele într-o groapă săpată pe teren public şi acoperită cu straturi de beton?

Vor rezolva alegerile din 2012 ceva? Şi cum? Vor veni tot ei, aceiaşi politicieni sub alte flamuri. Şi circuitul se va relua în sens invers. Cei care astăzi ne spun că Roberta e o hoaţă ne vor arăta cum succesorul ei, care va număra tot din zece în zece, e cinstit. Şi viceversa. Cei care azi strigă „depolitizare“ şi „nu mai furaţi din banul public“ vor face legi care să le statueze. Şi invers. Azi critică bugetofagia, mâine o vor apăra. Azi îl aplaudă pe Solomon, îl vor aplauda şi mâine. Este azi litera Constituţiei neclară şi la cheremul partidelor, nicio grijă, la fel va fi şi mâine. Sunt „trădătorii“ şi traseiştii de condamnat, nu-i nimic, îi vom spăla mutându-i la noi. Se vor auzi mereu câteva voci răzleţe criticând, spunând că „le e ruşine“ şi „că partidul s-a oligarhizat“? Staţi liniştiţi, în pustiu vor urla. Tot minoritari şi caraghioşi în naivitatea lor vor fi.

Acelaşi „brici al lui Occam“ ne dă şi explicaţia: noi îi votăm pe toţi. Avem alţii? Nu, nu avem. Ce facem, atunci? Noi, ăştia, cărora le pute totul şi repetăm la nesfârşit că „toţi sunt o apă şi-un pământ“? Păi, să urlăm până le-o mirosi tuturor. Chiar şi lor. //

Taguri:

Banca Mondiala, Guvernul Boc, Curtea Constitutionala, FMI, depolitizare.

Comentarii (13)

Adauga comentariu