De același autor
A fost un an bogat in evenimente si transformari, unele fundamentale, ale domeniilor de educatie, formare profesionala si cercetare.
La inceput de ianuarie, prima lege publicata in MO, Legea 1/2011, a fost Legea Educatiei Nationale (LEN). Aparuta dupa dezbateri si lupte politice aproape la baioneta, cu contestatii la CCR, cu o contralege (varianta Andronescu), dezbatuta in Senatul Romaniei, aproape nimeni nu mai spera s-o vedem la liman. Curtea Constitutionala a Romaniei avea sa decida, cu larga majoritate, ca LEN este constitutionala, urmand sa fie promulgata si pusa in opera.
Adevarul este ca sistemele de educatie si formare profesionala erau incremenite in tiparele anterioare anului 1990. Fara legatura cu piata muncii si cu evolutiile in plan mondial, cu interese locale si regionale de dezvoltare, dar cu fenomene nocive, de genul „fabricilor de diplome”, erau caracterizate de catre Comisia Miclea ca „ineficiente, inechitabile, nerelevante si de slaba calitate”. Iar despre invatamantul superior: insule de excelenta intr-o mare de mediocritate.
Evaluarile internationale (PISA, TIMSS, PIRLS), ne puneau la colt, trimitandu-ne pe ultimele locuri din Europa si din lume. Mediul de afaceri se plange ca nu gaseste forta de munca calificata pe care sa-si intemeieze afacerile. Competitivitatea economiei romanesti este in grea suferinta, din acest motiv.
Schimbarile presupuse de LEN sunt fundamentale, revolutionare, unele de lunga durata, altele etapizate in urmatorii patru-cinci ani, in sisteme prin traditie inertiale si conservatoare. Mizele erau aparitia unei mase critice a salariatilor din invatamant care sa creada, sa sustina reforma. A doua miza, depasirea punctului critic, de la care nu mai exista cale de intoarcere. Prima miza cred ca a fost atinsa, lipsa grevelor, disparitia sindicatelor din peisajul public si media, derularea bacalaureatului 2011,( un soc in lumea scolii), sustinerea larga, aproape unanima, din media si spatiul public, sunt dovezi ale afirmatiei.
Cealalta miza nu cred ca a fost atinsa. O schimbare de regim in 2012, cu venirea la putere a USL, ar putea anihila principalele prevederi ale LEN, antinepotism, antiplagiat, anti fabrici de diplome, anti camarile universitare, anti cumulurilor multiple, antipolitizare si clientelizare a scolilor, ar putea aduce revenirea la promovarea intereselor fabricilor de diplome, legate prin fire vazute si nevazute de parlamentari, de oameni din executiv.
Invatamantul superior a beneficiat de o implementare mai rapida a prevederilor LEN. Cele mai importante sunt:
- Clasificarea universitatilor si ierarhizarea programelor de studii, cu ajutorul unei asociatii internationale;
- Constituirea CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare) si CNCS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice), intr-o componenta eliberata, in sfarsit, de eternii sefi care au subordonat educatia propriilor interese. Cu participarea unor specialisti din diaspora sau chiar experti straini de la universitati de prestigiu;
- Alocarea granturilor pentru cercetare dupa evaluarea proiectelor realizata exclusiv de experti straini, o premiera absoluta in Romania
- Hotǎrârea Guvernului nr. 681/29 iunie 2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat;
- Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învățământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare și a atestatului de abilitare;
- Metodologiei-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare vacante din învǎţǎmântul superior;
Suntem in momentul important al schimbarii rectorilor si organismelor de conducere din universitati. Ministrul Daniel Funeriu transmite un mesaj. „Fac un apel către elitele României să îşi asume puterea în casa lor, adică în universităţile României. Dacă nu o faceţi, veţi fi primii care veţi suferi“.
La Universitatea din Bucuresti a fost ales rector, fiind si unic candidat, Mircea Dumitru, 51 de ani, profesor si multi ani decan al facultatii de filosofie al Universitatii. Mircea Dumitru are stagii la Tulane University, New Orleans, Louisiana, S. U. A, The University of Tulsa, Tulsa, Oklahoma, U. S. A., The Graduate School and University Center of The City University of New York.
La Universitatea de Medicina si Farmacie, UMF Iasi, a fost reales rector Vasile Astarastoaie, 62 de ani, cu 70% din voturile personalului didactic, cu stagii multiple in posturi de conducere ale agentiilor si institutiilor de stat. In ciuda faptului ca ANI a decis ca este incompatibil in cateva din cele cinci posturi platite pe care le detine si, mai grav, a fost trimis in judecata de catre DNA pentru fraude in manevrarea fondurilor europene.
Exista multe voci care cer ministrului sa se implice in „respectarea LEN”.
Exista doua paliere aici. Nerespectarea LEN poate fi de resortul parchetului, Curtii de Conturi, tribunalelor. Sau, tine de decizia administrativa, de zona in care controlul, ancheta, sanctiunea se fac de catre organisme de conducere ale facultatilor si universitatilor, si in ultima instanta de catre ministru si minister, prin organisme prevazute de lege. Un important organism prevazut de LEN este CEMU, Consiliul de Etica si Management Universitar, inca neconstituit, care sanctioneaza impreuna cu ministrul educatiei abaterile de la responsabilitatea publica si de la prevederile LEN.
Pe oricare dintre paliere este nevoie de sesizare, de acte prin care persoane lezate sau care iau la cunostinta de existenta unor abateri aduc la cunostinta celor indrituiti fapte incriminabile. A sta pe margine, a te rezuma la carcoteala si la critici aduse ministrului si ministerului, este contra productiv. Ca nu poate umbla ministrul din poarta in poarta sa verifice respectarea legii, la 100 de universitati si 18.000 de unitati scolare. Ministrul verifica respectarea legii in ultima instanta, cand celelalte instante administrative nu-si fac datoria si la sesizarea celor lezati. Nu asa, din oficiu. De exemplu, la validarea rectorilor si a Cartelor Universitare. Pana la urma, asa cum s-a intamplat la UMF Iasi, comunitatea universitara isi asuma conducerea, soarta prezenta si viitoare. Baronii universitari si camarilele lor sunt sau nu mentinuti in functie de personalul universitatii, care va suporta si consecintele, conform autonomiei universitare. Nu de ministru.
Scaderea populatiei scolare si exigenta sporita la examenul de Bacalaureat a condus si va conduce la o competitie acerba intre universitati pentru atragerea de studenti, competitie benefica, daca si candidatii la studentie vor intelege ca diplome cumparate dar fara acoperire in competente si cunostinte nu mai au cautare in piata muncii autohtone si, mai ales, europene. Acum ca statul a iesit din piata muncii, ca principal angajator.
In invatamantul preuniversitar lovitura de teatru a constituit-o examenul de bacalaureat. Care, in cele doua sesiuni, abia s-a soldat cu un 50% nivel de promovare, dupa ce, ani la rand, trecea de 80-90%. Spre disperarea universitatilor, care, la propunerea dnei Andronescu, i-ar fi primit si fara bacalaureat. Si chiar spre disperarea PDL, care a cerut, prin gura unui inalt reprezentant, „sa vina Funeriu sa ceara voturile parintilor elevilor picati la bac”! De altfel, Sever Voinescu a declarat intr-o emisiune la TVR1 ca „Funeriu face reforma impotriva propriului partid”.
Examenul de bacalaureat din 2011 a aratat ca exista o masa critica care sa faca ce trebuie in invatamant, stiind ca are spatele „acoperit” chiar de catre ministrul educatiei. Si nu s-a mers pana la capat, asa cum s-au descoperit 111 teze identice la Caras Severin, s-ar fi desoperit in multe alte centre de corectare. Situatie in care, prin anularea respectivelor teze, procentul de promovare ar fi fost si mai mic. Probabil s-a speriat si ministrul de gunoiul ascuns atatia ani sub pres.
In judetele cu procente de promovare neverosimile, la sesiunea din toamna, Mehedinti, Ilfov, s-au declansat anchete. Cele de la procuratura isi urmeaza cursul, dar n-am vazut rezultate ale anchetelor administrative. Nimeni n-a fost sanctionat pe linie administrativa. Oare de ce? Sa nu fie afectata clientela PDL?
Din pacate, si in urma aplicarii LEN educatia ramane locul in care nimeni nu da socoteala de nimic. Nu exista mecanisme si proceduri prin care sa fie trasi la raspundere cei care se fac vinovati, de exemplu, de rezultatele catastrofale de la bacalaureat. Nu exista in lege un criteriu de evaluare obiectiv, progresul scolar al elevilor, de exemplu, masurat cu aplicatii informatice ca diferenta intre scorurile obtinute la sfarsit si inceput de an scolar. Fara interventia profesorilor si directorilor, cu teste grila personalizate, similare dar nu identice, care sa nu permita copiatul, din bazine de itemi standardizati la nivel national si cu corectare tot informatica. Atunci am avea o imagine clara, netrucata, a starii invatamantului preuniversitar romanesc. Si un mijloc de evaluare a performantei profesorilor, directorilor, inspectorilor, scolilor.
Din pacate, nici LEN si nici legislatia secundara nu prevede infiintarea unui corp de evaluatori ai sistemelor de educatie si formare profesionala, de terta parte, dupa modelul expertilor contabili. Mentinerea la furnizor a evaluarii duce la aberatiile pe care le stim, cu promovare de peste 90%. Pana nu vom avea evaluatori independenti, lucrand pe baze contractuale si nedepinzand de salarii venite de la furnizori, nu vom sti exact starea invatamantului romanesc.
Un alt mare esec il reprezinta neputinta constructiei unui nou curriculum national, adecvat pietei muncii, particularitatilor de varsta ale elevilor, nevoilor de dezvoltare locala si regionala, tendintelor pe plan mondial in educatie si formare profesionala. In ciuda faptului ca avem un Institut de Stiinte ale Educatiei, care de ani buni consuma bani de salarii.
Nu se stie daca pentru anul scolar 2012 -2013 vom avea, in fine, un nou curriculum, macar pentru clasele de inceput de ciclu.
Un alt esec, pentru ca termenul a trecut de mult, il constituie depolitizarea si declientelizarea conducerilor de scoli, reconfigurarea Consiliilor de Administratie in parametrii ceruti de LEN. O fi din cauza anului electoral, care obliga partidele aflate la guvernare sa-si conserve oamenii in posturile din care, spera ei, sa le aduca avantaje electorale. Criteriile pentru constituirea Corpului Expertilor in Management Preuniversitar (60 de credite obtinute in cursuri de formare, experienta manageriala, actiuni de inovare in didcatica/management), ii avantajeaza pe actualii manageri, majoritatea apartinand clientelei de partid. In consecinta, in urma concursurilor organizate de Consiliile de Administratie, (nu se stie cand), ne vom trezi cu aceiasi membri ai clientelei ocupand posturile de director si directori adjuncti. La ce a servit schimbarea? Mai corect era un concurs pur si simplu, fara conditii prealabile.
Finantarea urmeaza elevul, care urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2012, nu este extinsa la tot invatamantul preuniversitar, ci doar la invatamantul obligatoriu. Ar fi fost o gura de oxigen pentru gradinitele private, care au preluat prescolarii, sarcina de care statul este depasit.
Un lucru pozitiv il constituie faptul ca se reintroduce scoala profesionala, precum si cursurile de formare profesionala, inca din anul scolar 2012-2013. In perioada imediat urmatoare sunt asteptate metodologiile de implementare a scolii profesionale, (desfiintata de Ecaterina Andronescu), a clasei pregatitoare, a planurilor de scolarizare, etc.
In concluzie, modernizarea si reformarea intarziata a sistemelor de educatie si formare profesionala reprezinta o munca de Sisif, avand in vedere faptul ca sunt inertiale si conservatoare. Realizarea acestui deziderat cu o intarziere de 22 de ani, face din acest efort unul supraomenesc. Mai ales cand interesele electorale ale PDL sunt in contradictie cu reformarea acestor sisteme. Cum va fi bacalaureatul din 2012, cu 2-3 luni inainte de alegeri? Sunt foarte curios sa vad daca determinarea ministrului Funeriu va invinge interesele electorale ale PDL.
Procesul de reformare este inca reversibil. Modificarea LEN, in punctele esentiale, acelea in care s-ar permite clanurilor universitare sa revina la putere, ar duce la inchiderea universitatilor si scolilor la nou, la modernizarea si reformarea amanate 22 de ani.
Ultimul cuvant il are personalul didactic din universitati si scoli. Perceptiei pe care il are asupra viitorului societatii, intre interese clientelare si de competitivitate in spatiul globalizat al stiintei, economiei, cunoasterii. In speranta ca platitorii de taxe si impozite ar putea asigura si pensiile lor.
Pana la urma, toti avem interese in dezvoltarea societatii cunoasterii, performante, competitive si creatoare de plus valoare.
Vom fi in stare sa intelegem si acceptam aceste realitati?
