Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Banii au miros. Cei din Rusia put(in)!
2014-03-25
3

În timp ce europenii încă încearcă să se acomodeze cu ideea că pot impune sancțiuni comerciale Rusiei, devine tot mai clar că realiștii, și nu globaliștii au avut dreptate în evaluarea situației geopolitice în ceea ce privește Estul.

Setul de sancțiuni aplicat Rusiei deocamdată vi­zează mai mult persoane fizice decât cor­po­rații, acțiuni individuale decât comerciale. Nu e neapărat rău acest lucru. Rusia nu este o ţa­ră în care au puterea com­pa­nii conduse de comitete exe­cutive, ci de miliardari ex­cen­trici, capricioși și obedienți puterii de la Kremlin. Lo­vin­du-i direct, prin înghețarea conturilor, interzicerea că­lă­toriilor, imposibilitatea de a uti­liza cardurile sau blocarea conturilor de iPad sau iTunes, produce mai mult deranj de­cât ar părea la prima vedere, prin decizii care sunt, la limită, minore. Dar milionarii lui Putin (numai Moscova are vreo 100.000) își autolegitimează succesul și com­pensează obediența prestată în cadrul ca­pi­ta­lismului de cumetrie rus prin extravaganța pre­­zenței în Vest și viața ultramodernă dusă pe ba­za serviciilor occidentale. Problema aces­tor sanc­­țiuni este că efectul lor major asupra self es­teem-ul miliardarilor care susțin cons­trucția co­ruptă a capitalismului rus se poate ma­ni­fes­ta în timp. Are Occidentul răbdare pâ­nă când rușii vor fi afectați de expulzarea din ca­pi­ta­lis­mul financiar și tehnologic pe care îl consumă din plin? Are Rusia atât timp la dis­po­ziție?

Marile sancțiuni încă întârzie. Deși nimeni nu și le dorește, au apărut de­clarații destul de ferme ale li­derilor eu­ropeni care sus­țin că, dacă criza continuă, nu se vor opri aici. Vor urma în­ghețarea activităților ban­ca­re occi­den­tale în Rusia, un embargo pe vânzările de ar­mament, li­mi­tarea expu­ne­ri­lor pe bursa lon­doneză și re­ducerea schim­burilor co­mer­ciale Est–Vest. Apoi, o re­di­mensionare a tran­zacțiilor cu energie, așa încât dependența de gazul rusesc să nu fie fatală. Dar aceștia sunt pași complicați, în ciuda declarațiilor po­litice și aproape imposibil de făcut într-o Eu­ropă ca­re depinde de relațiile economice bu­ne cu Ru­sia. Câteva exemple: rușii au investit 400 de mi­liarde de dolari în City-ul londonez, ge­­r­manii vând peste 20% din producția anu­ală de autoturisme de lux pe piața rusă, ita­lienii 30% din fashion-ul lor, ciprioții și-au în­chiriat toată țara, iar austriecii și-au supra­expus băn­cile în zona rusă. Ce facem noi?

România riscă să fie afectată, prin ricoșeu, de toată acestă situație tensionată. Băncile aus­triece cu expunere masivă pe Rusia con­tro­lează 30-40% din piața bancară românească. Blocarea activelor rusești poate induce o pa­nică la Viena și o încercare de a acoperi gău­rile prin retrageri de bani din celelalte su­cur­sale răspândite în Europa de Est. De aceea, Ro­mânia ar trebui să încerce renegocierea unui acord de tip „Viena“, cum am avut în tim­pul crizei din 2009-2010, de retragere con­trolată a banilor din țară. Nu e imposibil de obținut, dacă negocierea se face din vre­me, cu fermitate și cu facilități pentru pla­sa­rea banilor (de la certificate de trezorerie la pro­grame de tip „prima casă“ sau chiar în­ghețarea proiectului falimentului personal, ori­cât de nedrept ar fi aceasta). În schimb, toți cei care s-au temut de piața rusă de-a lungul timpului și de investitorii ruși, care nu prea au fost îndemnați să intre în economia ro­mâ­nească, pot să se considere acum inspirați. Relații comerciale ruso-române sunt minore, cu excepția importurilor de gaze, aproape ne­glijabile. Combinatul Mechel s-a închis, iar Alro vrea facilități care țin de guvernul ro­mân. Sirenele care au tot cântat în ultimii ani cântecul apropierii economice de Rusia – de la politicieni gen Petre Roman sau chiar Vic­tor Ponta la „analiști“ ca Bogdan Chirieac sau Cozmin Guşă – au fost cel puțin neinspirați, dacă nu complet ignoranți sau interesați di­rect de alte abordări. Cert este că, din acest punct de vedere, ancorarea fermă în relațiile comerciale cu Occidentul nu mai poate fi în­toarsă și este salutară pentru România. Banii, se spune, nu au miros, dar cei din Rusia sunt deocamdată o excepție. Cam put(in)! Mai mult, integrarea noastră în zona euro și euro-atlan­tică este răspunsul ferm și pentru o politică de securitate și una de creștere economică. Ca­pitalul occidental nu va mai fugi cu aceeași ușurință înspre Est și poate fi ancorat într-o țară ca România, care încă mai are avantaje com­petitive clasice de tip salarii mai mici și piață de desfacere mai mare. Pe termen me­diu, pierderea provocată de sancțiunile la adre­sa Rusiei poate fi parțial recuperată din repoziționarea României.

Rămâne întrebarea cât de tare s-au înșelat glo­baliștii din toată lumea spunând că, in­te­grând Rusia în economia globală, politica de la Kremlin se va schimba și ea. Strategia nu a funcționat. Deocamdată, globalizarea în Rusia a produs doar capitalism de cumetrie și corup­ție, pe care companiile occidentale le-au to­le­rat de dragul marjelor mari de profit. Ade­vă­ratele sancțiuni economice ar trebui să vizeze acest tip de comportament. În fond, ce au res­pins ucrainenii nu a fost atât legătura cu Rusia, ci corupția după modelul rus, impusă de la Moscova ca politică de stat. De aici în­colo, UE are o misiune foarte importantă și complicată în relația cu Rusia: în mod para­do­xal, e momentul să facă mai multă politică și mai puțină economie. Să ceară valori, și nu bani, pentru ca sancțiunile să funcționeze. //

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Chanel 2014-03-31
Din fericire putoarea banilor rusesti este neutralizata de parfumul extrafin al banilor americani.
CHARLIE 2014-03-31
Germania face un comert enorm cu Rusia, aproximativ zec (?) de miliarde de euro. Presedintele companiei Siemens a declarat acum cateva zile ca vor continua sa investeasca in Rusia si a reamintit relatile cu Rusia de aproape un secol!
victor 2014-03-27
Asta e f interesant... Europa dependenta de Rusia. Bogatul la cheremul saracului. Ca in basme si in mintea unora.
Total 3 comments.
426
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22
.