Balta rosie a nomenclaturii

Vladimir Tismaneanu 04.04.2013

De același autor

Istoricul Codrut Constantinescu (colaborator permanent la “22″ unde a scris articole remarcabile despre intelectualii sedusi de utopia comunista, co-autor, impreuna cu Mirel Banica, al volumului “Enervări sau despre bucuria de a trăi în România”, aparut la Polirom in 2007), a publicat pe portalul “FilmeCarti” o cronica nuantata, pertinenta si patrunzatoare a cartii mele despre labirintul psihologic si sociologic al nomenclaturii comunista, ceea el inspirat numeste "balta rosie", cu pestii si pestisorii ei.
 
Ii multumesc pe aceasta cale, mai cu seama ca am citit, pe langa articole oneste, si o pseudo-recenzie in care subiectul, cat se poate de serios, este plasat in zona unui derizoriu penibil prin utilizarea abuziva, chiar aiuritoare, a unor concepte psihanalitice menite sa transforme intreaga aventura a rupturii cu un sistem si cu o casta intr-un clasic, chiar banal protest oedipian.
 
In aceasta halucinanta interpretare, imi detestam tatal, imi adoram mama, restul vi-l puteti usor imagina. Recenzia devine, in acest caz, pamflet ideologic, insinuare cuasi-obscena si atac la persoana. Trec peste aberatia de a vedea in portretizarea femeilor-comisar ale epocii staliniste (de la Liuba Chisinevschi si Ghizela Vass la Marta Draghici si Tamara Dobrin) o expresie a misoginismului. Sa vorbesti despre obezitatea Licai Gheorghiu nu inseamna decat sa prezinti cu acuratete cum arata cea care se dorea regina filmului romanesc. Sa scrii despre doctorii “tovarasilor” inseamna sa dezvalui cum functiona sistemul nomenclaturist in acel domeniu cat se poate de sensibil. Cum se stie, starea sanatatii liderilor comunisti era socotita secret de stat.
 
Cum bine observa Codrut Constantinescu, resping in carte determinismul filial. L-am respins, cu costurile psihologice usor imaginabile, in devenirea mea intelectuala si politica. Mai mult, resping orice determinism biogragic, orice incercare de a prezenta copiii drept automat si definitiv infeudati experientei parintilor. Fiul lui Laszlo Rajk a devenit unul din disidentii de seama din Ungaria kadarista. In “Lumea secreta” dau exemplul lui Karol Modzelewski, fiul celui dintai ministru de externe al Poloniei stalinizate. Admirabil istoric, Karol Modzelewski a fost co-autor, impreuna cu Jacek Kuron, al celebrei “Scrisori deschise catre CC al PMUP” din 1964, a fost arestat, judecat si condamnat pentru “activitate contra-revolutionara”. In 1980, a fost unul dintre consilierii lui Lech Walesa in timpul negocierilor care au dus la recunoasterea sindicatului liber si auto-guvernat Solidaritatea. In cartea sa “The Iron Curtain: The Crushing of Eastern Europe” (2012), Anne Applebaum se ocupa de relatia dintre Modzelewski-tatal si Modzelewski-fiul. Dar trebuie sa ai cultura istorica si decenta pentru a scrie cu profunzime despre aceste lucruri.
 
Am corespondat candva cu Gheorghe Chisinevschi, mezinul cuplului Liuba si Iosif (a murit prea devreme). Era perfect constient de ororile sistemului. Mi-a raspuns fara reticente la intrebari legate de parintii sai. Acum, dupa publicarea “Lumii secrete”, am primit un mesaj din partea unuia din copiii inaltei nomenclaturi de-odinioara. Nu voi spune mai mult, este dreptul persoanei sa nu fie expusa curiozitatilor lipsite de pudoare. Dau un scurt citat: “Abia acum ma simt ca facand parte, alaturi de tine, din acelasi “calup” de produsi cu mintea treaza, vazand inainte si inapoi teribile povesti, dezlegand semnificatii, punand lupa asupra sensurilor.” O fraza precum aceasta, tasnind din suflet, contrabalanseaza atatea mizerii si infamii debitate acolo unde te astepti, dar si in locuri unde te astepti mai putin…
 
Daca autorul acelui text ignobil ar fi citit “Memoriile mandarinului valah” de Petre Pandrea ar fi putut descoperi ca portretistica istorica nu este un teritoriu aseptic, ca este permisa, chiar recomandata, descrierea personajelor asa cum se infatisau ele in epoca. Daca ar fi citit descrierea unei manifestatii legionare facuta de Lucretiu Patrascanu ar fi aflat cum doctrinarul marxist se referea la masiva prezenta a tot felul de estropiati intre cei care se considerau meniti sa mantuie Romania. Daca l-ar fi citit pe Eric Hoffer (“The True Believer”) ar fi aflat ca exista o predispozitie, o inclinatie a celor numiti misfits spre mesianismele revolutionare. In fine, chiar si zelotii corectitudinii stangiste ar trebui sa stie ca ridicolul ucide…
 
TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22