Categorii

Site-uri recomandate

Anvelope vara

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Poker Online

Adauga anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Actualitate | Editie scrisa

14.12.2010

Avem sau nu CSM?

de Laura Stefan

4 comentarii

Poate vă mai amintiţi scandalurile stârnite în jurul alegerilor pentru noii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii: patru membri ai Consiliului au decis să candideze pentru un nou mandat (deşi legea spune clar că niciun magistrat nu poate ocupa de două ori funcţia de membru al CSM), iar trei dintre ei au decis că mandatul lor nu se termină în acelaşi moment cu al celorlalţi pentru că au intrat în CSM mai târziu decât colegii lor. Pe de altă parte, Senatul a considerat vacantate ambele locuri aparţinând reprezentanţilor societăţii civile, deşi unul dintre acestea a fost ocupat mult mai târziu decât celălalt. Aceste decizii au avut implicaţii majore asupra alegerilor din acest an: trei actuali membri CSM au primit un nou mandat, iar pentru locurile membrilor CSM care au rămas ocupate nu s-au putut organiza alegeri.

Au existat şi situaţii bizare – de exemplu, cea legată de ocuparea celor două locuri rezervate reprezentanţilor parchetelor de pe lângă tribunale. Un loc nu s-a vacantat deoarece membrul CSM reprezentant al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti crede că mandatul său nu se termină în acelaşi moment cu al celorlalţi colegi. La alegerile organizate pentru ocuparea locului vacant, a participat şi un procuror de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. CSM i-a invalidat candidatura, susţinând că, dacă alegerile ar fi fost organizate pentru ambele locuri alocate parchetelor de pe lângă tribunale, Bucureştiul nu ar fi putut să aibă în alegerile naţionale decât un singur candidat şi, pe cale de consecinţă, nu ar fi putut avea în CSM decât un singur reprezentant. Acest argument este inutilizabil de îndată ce CSM decide că alegerile pot fi organizate separat, pentru fiecare poziţie în parte.

Aceste decizii au fost atacate în faţa instanţelor de judecată, dar, până în prezent, nu există decât o hotărâre de primă instanţă a Tribunalului Bucureşti, care a decis că un membru CSM nu poate candida pentru un nou mandat şi a invalidat candidatura unui magistrat din partea curţilor de apel. Această hotărâre este supusă căilor de atac, aşadar nu putem vorbi despre o decizie finală a justiţiei pe acest subiect.

Aceste probleme redevin actuale, pentru că în aceste zile Senatul trebuie să se pronunţe asupra validităţii alegerilor şi să numească (sau nu) noul CSM. Opţiunile Senatului sunt limitate: validează alegerile, anulează parţial alegerile sau anulează integral alegerile.

Dacă validează alegerile, Senatul recunoaşte indirect capacitatea CSM de a legifera – nerespectarea prevederilor legale în vigoare şi înlocuirea lor cu unele convenabile echivalează cu modificarea legii de către CSM.

Dacă anulează parţial alegerile, Senatul permite constituirea CSM, urmând să fie organizate noi alegeri pentru 6 dintre poziţiile de membru CSM.

Dacă anulează integral alegerile, trebuie declanşată o nouă procedură de alegeri. Senatul ar putea motiva că decizia de a nu vacanta toate poziţiile de membru CSM, precum şi aceea de a permite unor membri CSM să recandideze a modificat substanţial balanţa în lupta electorală şi că, în lipsa acestor decizii, rezultatele alegerilor ar fi putut fi altele. În acest caz, justiţia română va trebui să funcţioneze o perioadă fără CSM, mai ales că nu există prevederi legale care să acopere această situaţie.

Senatul se află în faţa unei decizii delicate, pentru că anularea, fie ea chiar parţială, a alegerilor va stârni un val de proteste legate de implicarea politicului în justiţie. Lipsa unor decizii judecătoreşti finale care să tranşeze problemele prezentate mai sus vorbeşte despre lentoarea sistemului judiciar şi despre teama judecătorilor de a se pronunţa pe chestiuni extrem de sensibile. Aceste procese implică exclusiv lectura şi interpretarea unor prevederi legale – nu e nevoie de probe testimoniale şi nici de expertize care să întârzie procedurile judiciare.

Cred că ne aflăm într-un caz tipic de conflict constituţional între puterile statului şi ar trebui sesizată Curtea Costituţională. Cu puţin noroc, Curtea s-ar putea pronunţa la începutul lunii ianuarie, urmând ca Senatul să valideze sau să invalideze (parţial sau integral) alegerile, în funcţie de decizia instanţei constituţionale. //

Taguri:

Senat, CSM, magistrati, alegeri, Curtea Constitutionala.

Comentarii (4)

Adauga comentariu