prima pagina

Criza economico-financiară din 2008-2010 şi deficitele bugetare ale statelor din UE au accentuat divergenţele interstatale, au demonstrat fragilitatea modelului social vest-european şi au degradat elanul pentru integrarea politică şi economică a unor membri importanţi. Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, trebuia să asigure o simplificare a procesului decizional la nivel „supranaţional“, să corecteze deficienţele

America a fost acuzată că a devenit o sursă globală de instabilitate, o putere expansionistă şi principala provocatoare a extremismului islamic. Prăbuşirea comunismului în Europa în 1989 şi destrămarea Uniunii Sovietice în 2001 au creat o nouă conjunctură internaţională în care Statele Unite au rămas singura supraputere globală. Succesul democraţiilor occidentale în confruntarea cu comunismul, bunăstarea economică

Turcia şi-a consolidat influenţa politică, economică şi de securitate. Turcia are 72 de milioane de locuitori cu o vârstă medie de 29 de ani, cu 60% din populaţie sub 35 de ani şi cu o evoluţie demografică favorabilă. În ultimii opt ani, noua administraţie de la Ankara a corectat deteriorarea economico-socială din trecut şi a asigurat o creştere economică remarcabilă. Plasată într-o regiune de mare importanţă

Adoptarea unei monede europene comune în 1999 a fost criticată de unii specialişti în finanţe, care au prezis că euro nu poate supravieţui într-o regiune diversă, în care guvernanţii din fiecare stat îşi menţin controlul asupra modului de impozitare, a cheltuielilor publice şi a accesului la pieţele financiare. Susţinătorii creării zonei euro au sperat că un control strict al deficitelor bugetare, în timp, va obliga statele

Ca să-şi realizeze potenţialul şi să devină un adevărat centru de putere global, UE va trebui să-şi avanseze integrarea politică, să împuternicească real autorităţile centrale şi să-şi redefinească modelul economic în aşa fel încât să poată concura economic. Înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în noiembrie 2009, guvernanţii statelor europene s-au angajat în negocieri

Realizarea neîntârziată a conductei Nabucco este esenţială pentru securitatea energetică a UE. Proiectul gazoductului Nabucco a fost conceput la Viena în 2002 cu intenţia de a crea un traseu alternativ pentru aprovizionarea Europei cu gaze naturale din bazinul Mării Caspice şi din Orientul Mijlociu. Demararea proiectului a fost amânată în repetate rânduri până în iulie 2009, când reprezentanţii statelor implicate în tranzit au semnat, la Ankara,

Un atac militar israelian, cu sau fără participarea directă a americanilor, împotriva instalaţiilor nucleare şi militare iraniene ar provoca un haos regional cu consecinţe imprevizibile, care nu pot fi favorabile pentru Rusia. În februarie 2009, noul preşedinte american Barak Obama a oferit Moscovei o „resetare“ a relaţiilor dintre Statele Unite şi Federaţia Rusă, prin care a semnalat că este dispus să accepte aranjamente discrete

Ambiţiile Moscovei de a-şi reconstitui dominaţia în Europa de Est au continuat să obsedeze elita politică din Rusia. Demnitari civili şi militari ai Federaţiei Ruse etalează din ce în ce mai strident pretenţiile Rusiei de a-şi reface influenţa în „vecinătate“. Evocând „fraternitatea“ din perioada sovietică, Moscova a lansat o ofensivă viguroasă de a delegitima suveranitatea statelor desprinse din Uniunea Sovietică, de

Fundamentalismul fanatic şi organizaţiile jihadiste musulmane şi-au pierdut popularitatea în majoritatea statelor islamice. Protagoniştii islamici ai Războiului Sfânt („jihad“) împotriva „necredincioşilor“ occidentali, consideraţi a fi agresivi, lacomi şi haini, pretind că musulmanii trebuie să se apere utilizând orice metode, inclusiv violenţa extremă împotriva civililor, ca să-şi realizeze obiectivele de a elimina influenţa

De la dezintegrarea URSS, Moscova vrea ca liderii străini să accepte dezideratul Rusiei de a-şi restabili dominaţia în fostele republici sovietice şi în fostele state-satelit. Preşedinţii Federaţiei Ruse Boris Elţîn, Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev au insistat că republicile exsovietice din CSI trebuie să rămână în sfera de influenţă a Rusiei, că rolul „străinilor“ în această regiune trebuie să

Înainte de a fi ales preşedinte al Statelor Unite, ca şi în discursul său de la inaugurare, Barack Obama a afirmat că intenţionează să restabilească relaţii detensionate în străinătate, să ofere foştilor adversari „toleranţă“, „dialog constructiv“ şi „cooperare“ şi să încurajeze tratative personale între liderii ţărilor importante pentru asigurarea ordinii mondiale. Criza economico-financiară

In urma prabusirii Uniunii Sovietice, multi au crezut ca intreaga omenire va adopta cu entuziasm democratia liberala si capitalismul bazat pe proprietatea privata ca fiind singurul model social capabil sa modernizeze societatea, sa asigure prosperitate si sa evite confruntari violente intre state. Criza economico-financiara din 2008-2009 a provocat o neincredere grava in capacitatea democratiilor capitaliste de a asigura functionalitatea institutiilor financiare, progresul economic si bunastarea

Criza financiara si economica internationala din 2008 a precipitat o neincredere grava in functionalitatea institutiilor financiare ale capitalismului contemporan. Inevitabil, criza are efecte defavorabile asupra cresterii economice globale si va avea consecinte politice, strategice si sociale. Recesiunea economica generata de haosul din sistemul financiar a timorat profund publicul, cercurile de afaceri si liderii politici. Declansata initial in Statele Unite, criza s-a extins in Europa Occidentala

De la intrarea in vigoare a Tratatului de Neproliferare Nucleara (TNP) in 1970, numarul tarilor dotate cu armament nuclear a crescut de la 4 la 9. Raspandirea tehnologiilor nucleare a permis multor altor state sa intre in posesia unor materiale fisionabile care ar putea fi utilizate pentru confectionarea armelor atomice.850 de reactoare nucleare sunt in functiune in 60 de tari diferite. Marea majoritate a acestor reactoare sunt folosite pentru producerea energiei electrice si pentru cercetari. Plutoniul

Invazia Georgiei de catre fortele terestre, aeriene si navale ale Rusiei, din 8 august 2008, si proclamarea independentei provinciilor georgiene separatiste Osetia de Sud si Abhazia au avut consecinte politice, economice si de securitate drastice pentru tarile din vecinatatea Federatiei Ruse, au deteriorat relatiile regimului de la Moscova cu democratiile occidentale si au determinat condamnari severe in strainatate.Decizia liderilor rusi de a-si starni puterea militara contra unei tari vecine cu

In urma prabusirii comunismului, liderii po­litici din Statele Unite si din Europa Oc­ci­dentala au fost obligati sa elaboreze o noua strategie fata de tarile din Europa Est-Centrala si fata de republicile inde­pendente desprinse din fosta Uniune So­vie­tica. Ideea expansiunii NATO si a Uniu­nii Europene in spatiul fost-comunist a pro­vocat dispute inversunate in capitalele oc­cidentale. Obiectivele principale ale extinderii spre Est au fost consolidarea noilor

In iunie 2008, Irlanda a respins, prin referendum, Tra­ta­tul de la Lisabona, un document important care ar fi in­­locuit Proiectul de Constitutie Europeana dezaprobat, in 2005, de Franta si Olanda. Noul tratat ar fi modificat mo­dul de luare a deciziilor in cadrul UE, prin intro­du­ce­rea majoritatii calificate, si ar fi conferit o platforma de po­li­tica externa "unitara", un presedinte care sa reprezinte guvernele nationale ale tarilor din UE si

La 7 mai 2008, Dmitri Medvedev a preluat oficial functia de presedinte al Federatiei Ruse. Conform intelegerilor preliminare, noul presedinte l-a numit imediat pe predecesorul sau, Vladimir Putin, in functia de prim-ministru. In acelasi timp, Putin a preluat conducerea Partidului Rusia Unita, care detine o majoritate confortabila in parlament. Rearanjamentele din conducerea de la Moscova au creat o noua structura politica, in care exista doua centre de putere: unul in jurul presedintelui Medvedev

Continuarea extinderii Aliantei Nord-Atlantice spre Est prin cooptarea altor state foste comuniste ar avea consecinte strategice de mare importanta. La Summit-ul NATO de la Bucuresti, extinderea estica a Aliantei a fost aprig disputata, a creat disensiuni considerabile intre membrii organizatiei si a deceptionat trei dintre cele cinci state solicitante. Croatia si Albania au fost invitate si vor deveni membre in 2009. Macedonia a fost amanata din cauza Greciei, care, in mod nerezonabil, a pretins

In martie 2008 s-au implinit cinci ani de cand coalitia condusa de Statele Unite si Marea Britanie a invadat Irakul, l-a inlaturat de la putere pe dictatorul Saddam Hussein si a instaurat o ocupatie militara. Justificarile initiale ale declansarii razboiului impotriva Irakului au fost abolirea "pericolului iminent pentru omenire" prezentat de regimul de la Bagdad, suprimarea aliantei dintre Saddam si teroristii din Al-Qaida si prevenirea transferului de arme chimice, biologice si nucleare