prima pagina

Observatiile si intrebarile de mai jos privind problema cercetarii comunismului in Romania sunt generate de disputele recente din jurul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si trebuie prefatate de o precizare. Dat fiind faptul ca numele autorului de fata  a fost vehiculat ca posibil coordonator al cercetarilor pe teme economice, este bine sa fie mentionat de la bun inceput ca nu intentionez sa preiau nicio functie in Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, fie el si

Continua implozia a ceea ce a fost numita, de unii, “ ipoteza incalzirii globale antropogenice”, de altii, „mega-escrocheria incalzirii globale”. Place sau nu, acestea sunt faptele: De o vreme, noi dezvaluri, scuze si retractari apar regulat la suprafata cu privire la erori, manipulari si falsificari facute de cele mai multe ori cu buna stiinta de tabara alarmista -- producatoarea si beneficiara propagandei ecologismului politizat si apoi transformat intr-un business rentabil. De ce insistam atat

Colegii de la revista 22 îşi propun să publice un articol privind primul an de mandat al lui Barack Hussein Obama, actualmente preşedinte SUA. Mai precis, cu privire la realizările acestuia pe plan intern. Există însă o problemă. Obiectiv vorbind, aceste realizări nu există. Ca şi în cazul Premiului Nobel,

Am marsaluit in viscol impotriva incalzirii globale fluturand steaguri rosii cu secera si ciocanul, am ascultat fascinati discursurile unor lider mondiali de calibru precum Chavez sau Mugabe, am semnat niste hartii, am pozat ca lideri ingrijorati, responsabili si progresisti. In fine, am facut tot ce se putea face. Copenhaga vine si trece. Raman problemele globale ale omenirii. Este clar, de pilda, ca la Copenhaga nu s-a gasit o solutie la spinoasa chestiune a incalzirii globale desi stim cu totii

Ai vrut, n-ai vrut, zilele acestea ai fost obligat de toate canalele mass-media din lume să asişti la spectacolul marii conferinţe de la Copenhaga dedicată mediului, problemelor sale ş.a.m.d. Să pierdem cât mai puţin timp cu comentarii pe tema ipocriziei elitelor ce propovăduiesc un lucru şi, în exact aceeaşi clipă, practică altul (1.200 de limuzine, 140 de avioane private şi toate costurile logistice aferente vor genera mai mult dioxid

Ai vrut, n-ai vrut, zilele acestea ai fost obligat de toate canalele mass-media  din lume sa asisti  la spectacolul marii conferinte de la Copenhaga dedicata mediului, problemelor sale samd. Sa pierdem cat mai putin timp cu comentarii tema ineficientei si ipocriziei elitelor ce propovaduiesc un lucru si in exact aceasi clipa  practica altul (1200 de limuzine, 140 de avioane private si toate costurile logistice aferente vor genera mai mult dioxid de carbon si poluare in cele cateva

Liberalismul economic pare să fi câştigat la diferenţă mică în faţa urmaşilor comuniştilor lui Ceauşescu în alegerile prezidenţiale de duminică, din România, prin victoria lui Traian Băsescu în faţa lui Mircea Geoană, comentează Wall Street Journal. Potrivit unor surse citate de WSJ, scriu agentiile romane de stiri, liderul social-democrat a fost candidatul preferat atât de Moscova, cât şi de Washington. Autorul randurilor

Ca să existe o dezbatere, cei ce fac opoziţie ar trebui să se manifeste în registrul argumentativ şi eventual să vină cu contrapropuneri şi proiecte alternative. După ani de blocaj şi amânări, avem în sfârşit un demers vizând reforma parlamentară. Avem un grup care susţine referendumul. Desigur, îi avem şi pe cei ce sunt împotrivă. Din varii motive. De pildă, se spune că tema referendumului trebuia dezbătută

O bună parte din gândirea economică şi politică a secolului 20 a stat sub semnul următorului argument: când funcţionează perfect, piaţa este ceva lăudabil. Dar piaţa are eşecuri. Iar statul trebuie să intervină şi să îndrepte lucrurile.  Alături de autori precum James Buchanan, Gordon Tullock sau Vincent Ostrom, Elinor Ostrom se află printre acei ganditori care, incepând cu anii 60, au privit propoziţia

Nu cu mult timp in urma, prietenul meu, Cristian Preda, nota en passant, pe blogul sau, un gand: Tinerii ar putea vota de la 16 ani. Se întâmplă deja așa în Austria. Si oricum, procesul maturizării se produce cu siguranță înainte de 18 ani. Iar noi inca nu am pornit nici macar o dezbatere desi accesul neîngrădit la informație și democratizarea tinerei generații ar fi putut să dea de gândit în acest sens. Ideea a prins imediat la alti prieteni. Biju

Nu cu mult timp in urma Joseph Stiglitz a vorbit Romaniei.  Era inevitabil ca Marele Laureat (Premiul Nobel pentru economie, 2001) sa se adreseze la un moment dat si noua, romanilor. Nu exista economie a lumii care sa aiba vreun secret pentru el. Laureatul cunoaste tot, intelege tot si are solutii pentru toate. Dar mai ales este daruit cu acea sensibilitate

La noi, consultanţii politici sunt încă priviţi ca şi cum ar fi depozitarii unei ştiinţe sau ai unor secrete profesionale inimaginabile profanilor. Ei bine, nu sunt. Ori de câte ori un politician român comandă un sondaj manipulator şi consilierii săi îl încurajează, având convingerea că astfel vor putea determina soarta viitorului scrutin electoral, minţile tuturor celor implicaţi se raportează, probabil fără să

Dezbaterea doctrinară generată de criza economică se poartă pe două nivele. Primul este cel al unei retorici lipsite de conţinut şi iresponsabile. Cel de-al doilea este un ecou al unor teme majore de gândire economică. Să le luăm pe rând. Nivelul retoricii goale este cel mai răspândit. Îl recunoaştem după faptul că nu se poate dispensa de câteva formule-tip ce pivotează în jurul unui prefix: neo. Cum funcţionează?

Se dau trei doctrine de gândire geostrategică, aflate în concurenţă pentru a-şi impune principiile şi soluţiile în Washington DC, capitala geopolitică a lumii. Se dă o situaţie, precum cea din Moldova. Scenariu: te numeri printre protestatarii prodemocraţie sau eşti cetăţeanul unei ţări

Ori de câte ori cineva, luând aerul că spune ceva profund, declara că „Marx a avut dreptate“ şi proclama relevanţa marxismului pentru înţelegerea actualei conjuncturi economice sau a lumii contemporane, acesta devoalează una dintre următoarele două posibilităţi: a) habar nu are despre ce vorbeşte, b)

O problemă perenă a elitelor naţionale. Modul în care elitele îşi exercită funcţiile politice şi administrative în societăţile democrat-capitaliste moderne este profund determinat de tensiunea dintre două tipuri de management: managementul politic şi managementul tehnocratic. Practic, este imposibil

Am reusit, in sfarsit, sa citesc integral cartea Unificarea Dreptei, publicata de Valeriu Stoica la Humanitas anul trecut. In calitate de personaj secundar, prezenta episodica, dar constanta in firul naratiunii evenimentelor ce stau in centrul atentiei lucrarii in cauza, lectura mea este desigur foarte subiectiva si probabil distorsionata. As vrea totusi

Un studiu parkinsonian Pe masura ce perioada postelectorala se consuma, tot mai multi experti ne lasa sa intelegem ca este foarte probabil ca principala problema cu care se va confrunta societatea romaneasca in acest nou ciclu politic va fi urmatoarea: unde sunt, ce fac si ce vor zice asa-numitii "intelectuali ai presedintelui", un grup eterogen, cunoscut nu atat prin scrierile si ideile lor, cat prin faptul ca, daca te iei de ei public: 1) ai sentimentul ca indeplinesti un act de restauratie axiologica

Ganditorii, preocupati de politica si strategie, au observat, inca din antichitate, tendinta sistematica a grupurilor formate din trei participanti - fie ca este vorba de actori individuali sau colectivi - de a se regrupa in combinari de cate doi contra unul. Efortul analitic de a intelege acest fenomen fascinant a trebuit insa sa astepte nasterea sociologiei ca disciplina academica. Noua stiinta a conceptualizat si a formalizat pentru prima data problema intr-o maniera ce a permis obtinerea de generalizari

Ganditorii, preocupati de politica si strategie, au observat, inca din antichitate, tendinta sistematica a grupurilor formate din trei participanti - fie ca este vorba de actori individuali sau colectivi - de a se regrupa in combinari de cate doi contra unul. Efortul analitic de a intelege acest fenomen fascinant a trebuit insa sa astepte nasterea sociologiei ca disciplina academica. Noua stiinta a conceptualizat si a formalizat pentru prima data problema intr-o maniera ce a permis obtinerea de generalizari