prima pagina

Cea mai mare economie din lume a crescut în al treilea trimestru cu 3,5% - cea mai mare crestere din ultimii patru ani -, dar dupa o cadere continua in ultimul an. Propulsia e data de pachetul de stimulente pentru cresterea cheltuielilor de consum şi a construirii de locuinte, dar optimismul ramane moderat. Deciziile politice se concentreaza acum asupra ecuatiei deficit bugetar - mentinerea stimulentelor in anul 2010. Recordul de 1,4 trilioane dolari deficit ridica dificultati majore cu privire

In UE exista 15 state cu sistem unicameral si 12 cu sistem bi-cameral. Insa iluzia ca eficienta unui parlament mai mic sau unicameral va creste automat o spulber de la bun inceput. Nu cred ca putem vorbi despre eficienta parlamentara fara revizitarea sistemului electoral uninominal, fara reformularea regulamentelor interne de functionare, fara cresterea transparentei activitatii parlamentarilor si fara definirea unui mecanism de control si sanctiune financiara a absentei si inactiunii parlamentarilor. Costurile

Mare parte din străbunicii mei, toţi bunicii şi părinţii mei s-au născut în comuna unui erou, Bobota, judeţul Sălaj. Am copilărit pe aceleaşi plaiuri. Astăzi, 6 iunie, cu o zi înainte de alegerile româneşti pentru Parlamentul European, îl comemorăm pe domnul Corneliu Coposu. Afirmarea cauzei româneşti în TransilvaniaNăscut la Bobota, pe 20 mai 1914, ca fiu al protopopului greco-catolic Valentin Coposu (avea studii în străinătate

Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României. Aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin cofinanţarea investiţiilor şi la susţinerea dezvoltării agriculturii. Acţiunile întreprinse recent, în acest sens, sunt semnificative şi multe altele urmează. 32,2 miliarde de euro pentru perioada 2007–2013 Revenirea

Principalele condiîii convenite până acum în acordul de împrumut al României cu FMI, Comisia Europeană şi cu celelalte instituţii bancare internaţionale pornesc de la valoarea aproximativă a unui împrumut total de 20 miliarde de euro, distribuite astfel: – FMI - 12,95 mld. euro - împrumutul se acordă însă în echivalent drepturilor speciale de tregere (DST), iar dobânda este din această cauză un pic mai mare, adică de 3,5%;– Comisia Europeană

Guvernul liberal ceh a cazut ieri prin motiunea de cenzura parlamentara a socialistilor. Primul-ministru Mirek Topolánek este fortat sa demisioneze cu intreaga sa echipa si sa organizeze alegeri anticipate. Este o situatie fara precedent pentru o tara europeana care detine presedintia rotativa a UE. Ingrijorarile sunt intetite de suprapunerea crizei economice si financiare din Europa cu fragilitatea si instabilitatea politica exact in tara care trebuia sa intareasca ideea unei Europe Federale, cu

Pentru ca trebuie sa acoperim nevoile de finantare a deficitului extern pe termen scurt si mediu. Continutul si finalitatea acestor negocieri vor fi facute publice de catre guvern nu peste mult timp.Preferabil este ca aceste fonduri sa fie puse la dispozitia noastra si sa nu ne grabim a le cheltui, decat in cazul materializarii riscurilor de reducere a intrarilor de capital strain in Romania, retragerii masive de depozite pe termen scurt acordate de bancile-mama (ceea ce e putin probabil) sau in

Renumiti pentru incapacitatea lor de a impacheta fumul, nemtii propun pe 5 noiembrie 2008 un Pachet de masuri anticriza1 cu solutii pe termen lung, dar aplicabile rapid si cu efecte imediate. Voi sintetiza mai jos obiectivele si cele 15 masuri concrete pe care Guvernul Federal al Germaniei si le stabileste, respectiv efortul bugetar la care este expus. Cert este ca te face sa-ti doresti sa fii neamt in aceste vremuri tulburi. Obiective- Stabilizarea sistemului financiar german; - Stimularea

UE aloca peste 2 trilioane de euro pro­te­jarii sistemului financiar european de ar­si­ta americana. E vorba, in principiu, de­spre banii nostri, ai contribuabililor, care in­­cearca sa repare acum greseli si abuzuri grave de gestiune financiara privata. In­­susi FBI a declansat, de curand, 26 de an­che­te ale unor societati de pe Wall Street. Succesul demersului sta, insa, sub sem­nul intrebarii. Deunazi a fost invocat argu­men­tul lipsei cadrelor necesare pentru sco­tocirea gigantilor financiari

Insatisfactia romanilor in fata performantelor slabe ale administratiilor publice a atins cote alarmante. Se considera, in general, ca performantele tarilor in domeniu depind in proportie de 15% de eficienta managerilor si functionarilor publici. Restul tine de factorii sistemici: politici, constitutionali si institutionali. Visam de mult la un guvern antreprenorial, la importul de principii din managementul afacerilor; birocratia le ucide in fasa. Noul management public (NMP) pare sa raspunda la

Avem nevoie de un Consiliu National de Competitivitate? Productivitatea din economia romaneasca nu re­pre­zin­ta nici jumatate din nivelul mediu existent in UE. Ea nu depinde doar de capacitatea mediului de afaceri de a fi competitiv, la nivel micro (agent economic) si mezoeco­no­mic (sectorial), ci si de politicile publice care favo­ri­zea­za derularea eficienta a afacerilor. In pofida ritmurilor de crestere economica de 6-8% anual, lipsa de com­pe­ti­ti­vitate actuala a Romaniei nu ne permite

777. Va vine sau nu sa credeti, acesta este numarul exact de notificari ale ajutoarelor de stat adresate Comisiei Europene in anul 2007. Mai mult decat atat, 96% din investigatiile finalizate anul trecut (peste patru cincimi!) au primit aviz favorabil.  Spre deosebire de omologii lor straini, guvernantii romani au socotit ca un "mic" ajutor de stat de 27 de milioane de euro oferit gigantului Ford nu trebuie notificat si ca poate scapa de vigilenta autoritatilor de concurenta europene. Surpriza

Frustrarile celor care au de recuperat cel putin 30 de ani fata de nivelul mediu de dezvoltare economica a UE-27 (adica a aproape jumatate de miliard de europeni) par a fi alinate de reparatiile morale si pecuniare ale memorabilului 1 ianuarie 2007. Autopsia economiei acestui an subliniaza din nou neputinta si ignoranta noastra ca stat membru, monocromia politicilor economice extensive la romani, alimentandu-ne in continuare lipsa de calitate si performanta. Romanii, cu ale lor interese de moment,

Pentru a impulsiona dezvoltarea economica, guvernele noilor state membre ale UE marseaza pe absorbtia fondurile structurale si de coeziune. Romania mizeaza chiar pe o crestere cu nu mai putin de 15% a produsului intern brut pana in 2013.  La prima vedere, ideea pare foarte buna. Atata doar ca Directoratul General pentru Buget al Comisiei Europene semnala, intr-un raport publicat anul trecut, existenta unor diferente colosale intre estimarile publice si platile efective derulate in anul

Manifestarea brusca si dureroasa a preturilor i-a surprins deopotriva pe romani si europeni, grabiti acum sa revizuiasca prognozele de inflatie. Cauzele des invocate ale abaterii severe de la tinta de inflatie, cu circa jumatate din nivelul sau, tin de mixul de politici economice si influentele externe - cresterea pretului la titei si efectele secetei asupra ofertei, imposibil a fi atenuate de agricultura inca nerestructurata. Un al treilea factor, absent in dezbaterile curente, tine de persistenta

Lipsa reperelor strategice, bugetul limitat disponibil pentru cofinantare si slabiciunile capacitatii administrative au alimentat pana nu de mult principalele temeri ale autoritatilor locale si ale IMM-urilor in accesarea fondurilor comunitare. Daca primele doua au fost in mare parte depasite, cel de-al treilea obstacol major risca sa ne arunce intr-o situatie de criza care conduce invariabil la o gestiune defectuoasa a fondurilor comunitare.    Mare parte din nevoile nationale sunt finantate

Marginalizarea culturii este argumentul, foarte des invocat de catre degustatorii de valori materiale si spirituale, pentru justificarea subfinantarii publice a acestei sfere subtile a economicului. Nici economistii nu s-au prea inghesuit sa constientizeze rolul culturii, calificandu-l mult prea repede ca pe un sector care absoarbe resurse, dar care nu genereaza profit. Iata ca lucrurile nu mai stau tocmai asa. Consensul expertilor internationali releva, fara echivoc, ca actiunea culturala este un

Nu constituie, cred, pentru nimeni o surpriza ca avem prea putini absolventi de studii superioare. Nici ca am ajuns sa cheltuim aproape aceeasi suma pentru un student raportat la PIB/locuitor ca si tarile din  UE-25. Si nici ca sistemele de evaluare internationale ne arunca la periferia performantei universitare europene. Temerilor noastre curente li s-a mai adaugat de curand una: riscul cresterii numarului studentilor romani performanti care migreaza spre sistemele occidentale de educatie,

Succesul integrarii tine nu doar de deprinderea reflexelor de interoperabilitate cu institutiile europene. Mai mult ca oricand, el tine de provocarea cresterii competitivitatii fiecarui individ si companie in parte in conditii europene cu standarde ridicate de productivitate, eficienta si nivel de trai. Educatia, cercetarea, dezvoltarea si inovarea sunt elemente definitorii ale acestui proces.  Intr-un articol precedent cu privire la calitatea invatamantului romanesc vorbeam despre necesitatea

A fi est-european reprezinta, fara indoiala, o condamnare prealabila, iar faptul de a te fi nascut in acea parte gresita a Europei, un delict care nu poate fi trecut atat de usor cu vederea." Surprinde oare aceasta judecata provocatoare a eseistului Karl-Markus Gauss(1) cauza pentru care atat de multi tineri si specialisti romani se exileaza in sistemele occidentale de invatamant si cercetare?   Progresul stiintific si tehnologic este promovat de catre elite   Romanilor le place sa