Categorii

Site-uri recomandate

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Camere supraveghere

Poker Online

Anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Editorial | Editie scrisa

18.05.2010

„Infernul sunt ceilalţi“

de Andrei Cornea

29 comentarii

A umbla în aceste zile la vânătoare de vinovaţi pentru reducerea preconizată de salarii, pensii şi de diferite ajutoare de stat e un sport naţional, binefăcător psihologic, dar, din păcate, fără efect în umplerea buzunarelor.

Primul la rând - parcă desemnat de soartă şi de statură la rolul de vinovat de serviciu – e premierul Boc, apoi vine întregul guvern condus de PDL, apoi preşedintele Băsescu. Cei mai generoşi sau cu alte vederi politice includ şi PSD pe listă, fie pentru anul de participare la guvernare în 2009, fie pentru „moştenirea“ din epoca Iliescu. Un loc fruntaş în rândurile vinovaţilor îl ocupă, fireşte, liberalii, în timpul cărora numărul salariaţilor din administraţie a crescut cu vreo 300.000 de angajaţi şi care au mărit considerabil pensiile şi salariile. De aici şi până la a acuza întreaga clasă politică de incompetenţă sau, mai rău, de necinste, e un pas minim, făcut repede. Fireşte, sunt şi unii mai bine orientaţi ideologic: pentru aceştia de vină e „dreapta“, FMI, finanţa internaţională ori pur şi simplu „contextul“. Stângiştii noştri nu sunt prea mulţi, dar încep să se audă totuşi încet-încet, în aşteptarea momentului când vor mobiliza lumea pe stradă sub o mare de steaguri roşii ca în Grecia. Îi aşteptăm cu interes.

Nu-i vorbă, toţi aceştia de pe listă au vina lor. Guvernul, de pildă, a greşit mai ales fiindcă nu a reuşit de la începutul anului să taie în carne vie cheltuielile cu salariile (ar fi fost înjurat cel puţin pe atât ca şi acum) şi fiindcă nu a comunicat adevărurile dure din timp. Sindicaliştii au fost demagogi şi iresponsabili. Cât despre opoziţie, să nu mai vorbim! Interesant este că nimeni nu pare să fie dispus să întoarcă degetul înspre un altfel de „vinovat“ – el însuşi!

Desigur, Guvernul Tăriceanu a umflat numărul de funcţionari: dar nu l-a umflat cu patagonezi, ci cu români. Clientelă politică? În parte, dar în parte şi oameni obişnuiţi, care au beneficiat fără să clipească de toate avantajele pilelor şi relaţiilor şi care nu au strălucit de obicei prin competenţă sau hărnicie. Sunt fraţii şi surorile noastre, unii dintre ei absolvenţi performanţi de pe la „Spiru Haret“ sau alte universităţi asemănătoare – să nu ne facem că nu-i recunoaştem! Plimbaţi-vă prin centrul Bucureştiului într-o zi de lucru, pe la 12-13. Oraşul geme de lume pe trotuare, străzile sunt blocate de maşini. De unde atâţia oameni pe bulevarde în mijlocul zilei de lucru? Din ce trăiesc concetăţenii noştri care umplu magazinele, străzile şi cafenelele? Faceţi aceeaşi experienţă într-un oraş german: lume puţină pe străzi la prânz! Fapt e că ne place să trăim lejer şi să tragem chiulul spornic, dacă se poate - la muncă, la carte, la orice. Şi s-a putut.

Sigur, politicienii au încurajat, în mod demagogic, speranţe deşarte. Dar cei care i-au crezut – de exemplu, că salariile din învăţământ vor creşte cu 50% - ei sunt inocenţi? Dacă au fost dezamăgiţi înseamnă că erau atât de nerozi încât nu pricepeau că o astfel de majorare era imposibilă. Iar dacă ştiau în sinea lor că e imposibilă, de ce au cerut-o şi s-au indignat ipocrit când n-au primit-o?

Dar ce părere aveţi despre cei – sute de mii – care s-au pensionat anticipat pe tot felul de motive aiurea, care i-au mituit pe doctori să lea dea certificate de boală nejustificate? Ce sunt aceştia? Demnitari, parlamentari, miniştri? Nici vorbă. Sunt ţărani, lucrători, funcţionari, educatoare etc., oameni obişnuiţi şi care acum înjură mânioşi. Desigur, când ţi se ia ce ţi s-a dat te superi rău. Dar în acest caz trebuia să nu ţi se dea niciodată. N-am văzut pe nimeni autoacuzându-se că a mituit vreun funcţionar pentru pensie nemeritată de boală.

Dar cei care dăm şi plătim meditaţii pentru copii? Câţi dintre noi am declarat vreodată la fisc aceste meditaţii – fie în calitate de părinţi, fie în cea de profesori? N-am făcut-o? Atunci de ce ne mai lamentăm că bugetul statului e prea strâmtorat ca să ne plătească lefurile întregi? Ce să mai vorbim despre liota de meşteri care îţi repară chiuveta, îţi montează o lampă, îţi repară calculatorul ori îţi zugrăvesc casa?

Odată chiar mi-am propus să plătesc TVA pentru o astfel de lucrare (era vorba de o firmă care o executa), dar a fost imposibil. Lucrătorul s-a sustras sub pretextul că nu-l prevenisem şi că deci nu avea chitanţierul la el. Sunt convins că acum înjură şi el guvernul! Şi câţi dintre noi n-am călătorit cu un maxi-taxi fără a primi bilet pentru banii plătiţi? Măcar de l-am fi cerut!

Să mai vorbim oare despre cei care cumpără ţigări de contrabandă prin Piaţa Obor şi prin atâtea alte locuri de la „moldoveni“? Nu mă mai întreb dacă şi ei îl înjură pe Boc, deoarece sunt convins că da!

Haideţi să o recunoaştem: în general, în România se câştigă binişor mai mult decât stă scris în scripte şi se trage chiulul vârtos cu şi fără scripte. La acest sport naţional participăm mai toţi, săraci şi bogaţi, chiar dacă în proporţii diferite. Iar milioanele de mici evazionişti fac cel puţin cât unul-doi mari evazionişti, dar sunt mult mai greu de prins. Toţi o ştim, dar nu-i frumos să o spunem la sindicat sau în parlament. Nu ne-am schimbat de pe timpul coanei Efimiţa, repetând după ea la unison: „De aia e stat ca să dea!“. Faptul că adesea guvernanţii noştri sunt laşi şi demagogi (când nu corupţi) nu e o scuză ca să trişăm la declararea impozitelor, să cumpărăm mărfuri de contrabandă sau să pretindem ajutoare necuvenite. Adăugaţi la asta contextul internaţional mizerabil, criza din Grecia etc. şi avem cauza şi vinovatul preconizatelor tăieri de salarii, pensii şi ajutoare.

Dar bineînţeles că e mai amuzant şi chiar mai reconfortant să facem bancuri – sărate sau nesărate - cu premierul Boc şi să-i înjurăm cu năduf pe toţi ceilalţi în afara noastră şi a alor noştri. Fiindcă, vorba lui Sartre: „infernul sunt ceilalţi“! Şi adică ce, nu-i aşa? //

Comentarii (29)

Adauga comentariu

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!

25.05.2010 | viorica a scris:
Sunt pensionara, inteleg necesitatea sacrificiului, dar, principalii vinovati sunt parlamentarii ca s-a ajuns in siatuatia asta critica, lor le-a fost dat pe mana sa faca legi in aceasta tara si sa se ingrijeasca si de dreptul meu constitutional de a trai decent, deci primi care trebuie sa se sacrifice sunt ei. E timpul sa plateasca nota de plata consistent nu din surplusul lor ci pana la sange ca si mine. Alti vinovati de aceasta situatie sunt cei din Justitie, care nu si-au facut treaba ci au luat bani multi pe degeaba, cu alte cuvinte incurajand coruptia. Parca banii erau ceruti ca sa-si apere demnitatea. I-as intreba: Care demnitate? Au fost slugile clientelei politice si politicienilor. Alti vinovati politia, care la randul ei inoata in aceleasi ape tulburi ale coruptiei. Vegheatorii statului SRI-stii n-au prea vegheat la securitatea statului, astfel iata ca dintr-o tara cu bogatii naturale, am ajuns saracii Europei, azi-maine cersetorii ei, caci cei care vor sa lucreze n-ar mai avea nici in Europa loc, ce sa mai vorbim in tara. Economia mondiala ne-a facut sa descoperim goliciunea noastra, caci bogatii acestei tari nici macar nu-si dau seama ca azi-maine nu vor mai putea vinde nimic si nu vor putea nici cumpara nimic si se vor ineca in propria lor avere. Avem multe nevoi stringente, dar nu ne permitem si nici copiii nostri, produse acum sunt din abundenta, dar ce folos. Pe vremea lui Ceausescu aveam bani si nu aveam ce cumpara, acum sunt de toate dar nu avem cu ce si nimeni nu se trezeste. Toti viseaza, in special cei cu averi nemuncite, caci cele muncite nu se obtin asa cum le-au obtinut cei ce au ajuns in topuri. Ce n-au inteles ei, este ca asa cum le-a venit averea, asa va si disparea. Am sa va spun o pilda: Pe un drum pustiu mergea un om cu o punga de bani, a ajuns la o fantana, a baut apa si a plecat mai departe, uitand punga cu bani. Dupa el a ajuns la fantana un alt ins, care a luat punga si a plecat intr-o alta directie. In urma acestuia a ajuns la fantana un al treilea, care a baut apa, tot atunci a ajuns la fantana cel dantai ins care s-a intors dupa punga, s-a certat cu acesta, cerandu-i punga cu bani, si in cele din urma la ucis. Unul care a vazut tot ce s-a intamplat l-a intrebat pe Dumnezeu: E drept Doamne sa se intample asa ceva? Dumnezeu i-a raspus da! si iata de ce? Primul este fiul celui care a furat bani de la tatal celui de-al doilea, iar cel de-al treilea era un ucigas care era condamnat la moarte. Eu spun tuturor: Trageti concluziile!!!

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Categorii

Site-uri recomandate

„Infernul sunt ceilalţi“

Comentarii (29)

De acelasi autor

Editorial

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei

RESURSE ONLINE

Taguri

DESENAND (CA) LUMEA

Contact