Categorii

Site-uri recomandate

Magazin online vanzari Anvelope iarna ieftine

Pariuri sportive online

Camere supraveghere

Poker Online

Anunturi gratuite de mica publicitate

Bonus Pariuri Sportive - Pariuri Sportive online din Romania

Oferte Litoral

Inchirieri auto

Implant dentar, clinica stomatologica romano-franceza

Sports Cars

Implants dentaires

Implanturi dentare Bucuresti

Anvelope - de sezon la preturi promotionale

Cadouri

Traduceri - birou traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile si supralegalizari

Piscine - constructii piscine si magazin intretinere piscine

Incarcator baterii laptop - Accesorii laptop

Cabinet stomatologic Timisoara - implanturi dentare, endodontie, estetica dentara

Politica | Editie scrisa

13.04.2010

Obrazul hâd al justiţiei

de Rodica Culcer

15 comentarii

Pe data de 8 aprilie, la sediul CSM avea loc prima confruntare dintre forul suprem al magistraturii din România şi iniţiatoarele protestului intitulat Demnitate şi Integritate – judecătoarele Andrea Chiş, Francesca Vasile şi Ana Maria Puiu. Nu a fost vorba însă de o dezbatere, ci, se pare, de o şedinţă de înfierare, cele trei judecătoare fiind acuzate de „ipocrizie“, „rea-credinţă“ şi „incompetenţă“, după ce au cerut să vadă notele interne ale CSM cu privire la protestul lor. „Dacă ne-ar fi dat notele, am fi aflat de ce un magistrat împotriva căruia s-a început urmărirea penală poate intra în sala de judecată şi de ce secretarul general al CSM sau un alt membru CSM poate fi promovat la Înalta Curte, chiar dacă în ultimii doi ani nu a intrat într-o sală de judecată, aşa cum cere legea“, a declarat presei Andrea Chiş.

Acuzaţiile celor trei judecătoare au „parfum de credibilitate“, dacă ne gândim că protestul lor, semnat de peste 400 de magistraţi, atacă două puncte extrem de nevralgice ale organizării şi funcţionării justiţiei: promovările la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi protejarea magistraţilor controversaţi, specializaţi în „albirea“ interlopilor, a marilor corupţi sau a celor acuzaţi de fapte penale. ÎCCJ este instituţia-cheie a acestui mecanism, care concentrează reziduurile toxice ale tranziţiei noastre viciate: obrazul hâd al justiţiei, pe care se văd bubele unui sistem care şi-a pierdut de mult onorabilitatea şi credibilitatea. CSM şi parlamentul fac parte din aceeaşi „caracatiţă“, dar ÎCCJ le depăşeşte în importanţă. Să ne amintim câteva fapte.

În primăvara lui 2009, ÎCCJ îl achita pe fostul deputat PSD de Dâmboviţa Ion Dumitru, fost director al Romsilva, acuzat de DNA că ar fi prejudiciat statul cu peste trei milioane de euro, prin achiziţii trucate în favoarea firmelor omului de afaceri Alfred Florea.

DNA susţinea că bunurile achiziţionate erau inutile, unele fiind achiziţionate cu adaos comercial de 20.000%. Spre stupoarea generală, magistraţii instanţei supreme şi-au însuşit toate argumentele apărării şi au conchis că Ion Dumitru putea cheltui fondurile Romsilva cum considera de cuviinţă.

Tot ÎCCJ are grijă de patru ani încoace ca procesul fostului vicepremier PC George Copos, învinuit în dosarul „Loteria“, să fie tergiversat până când va ajunge la termenul de prescriere, care este 2012. Comisia Europeană menţionează acest caz în fiecare raport privind clauza de salvgardare, dar magistraţii ÎCCJ nu sunt impresionaţi. Acelaşi tratament se aplică şi dosarelor lui Adrian Năstase, care vor supravieţui probabil şi ele termenelor de prescriere.

Mai interesant – şi mai puţin comentat – a fost rolul ÎCCJ în refacerea mafiei magistraţilor acuzaţi că ar fi protectori ai interlopilor din Dolj. Dacă în februarie 2009 CSM îi revoca pe prim-procurorul Gheorghe Stoian şi colaboratorii săi Tena Tulitu şi Ioana Sandu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj pentru rolul lor în celebrul caz Gorbunov şi o excludea din magistratură pe judecătorea Maria Nicola de la aceeaşi instanţă, după ce decisese eliberarea lui Gorbunov pentru o pretinsă operaţie de glaucom, ÎCCJ îi reabilita pe toţi în toamna aceluiaşi an. Potrivit presei, avocata „grupului Gorbunov“ a fost însăşi Viorica Costiniu, soţia judecătorului Florin Costiniu, prietenul lui Cătălin Voicu. În plus, magistraţii doljeni au fost activ susţinuţi la Realitatea TV de Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor şi subordonata lui Florin Costiniu la ÎCCJ.

Tribunalul Dolj pare să fi fost un fief al senatorului PSD Cătălin Voicu, folosit frecvent pentru rezolvarea unor dosare spinoase. Presa locală susţine chiar că procurorul Gheorghe Stoian ar fi impus scoaterea de sub urmărire penală a unor interlopi ca Leo de la Strehaia şi Genică Boerică, cerând chiar sancţionarea procurorului care l-a trimis la închisoare pe Boerică. Mărturiile procurorilor care s-au plâns de presiunile exercitate de Gheorghe Stoian au rămas fără ecou. Mai nou, toată lumea a putut să-l audă la televizor pe prim-procurorul Stoian justificând decizia anchetatorilor craioveni de a nu-l reţine pe infractorul Cosmin Drăgan, cel care pe 2 aprilie a bătut cu sălbăticie un bătrân care „traversa strada prea încet“.

Este greu să nu te gândeşti că, dacă judecătorii ÎCCJ nu ar fi fost atât de zeloşi în repunerea în funcţie a lui Stoian, poate că Doljul nu ar fi rămas un focar al fărădelegii, cum tot greu este să nu faci nici o legătură între statutul privilegiat al procurorului Stoian şi faptul că este consătean şi prieten cu generalul SPP Dumitru (Mitică) Iliescu, protectorul lui Cătălin Voicu. Si nu cumva este Mircea Geoană, cel chemat de curând la DNA, tocmai senator de Dolj? Iată deci cât de ramificată este reţeaua senatorului PSD şi ce bine integraţi în ea sunt magistraţii de la ÎCCJ.

Nu ar trebui să ne mire, căci la ÎCCJ şi-au găsit culcuş tot felul de personaje ciudate, promovate cât se poate de dubios, cum ar fi de pildă celebra Sofica Dumitraşcu, eliberatoarea lui Omar Hayssam şi a kurdului Mehmet Fahti Kesser, acuzat de spălare de bani. Cine are curiozitatea să citească pe www.juridice.ro interviul în urma căruia au fost promovaţi la ÎCCJ Sofica Dumitraşcu şi Cristian Jipa se va lua cu mâinile de cap, chiar dacă nu este jurist, căci domnul Jipa se cam încurcă, iar doamnei Dumitraşcu i se pun doar cinci întrebări, la care răspunde lapidar. Acuzaţiile semnatarilor protestului Demnitate şi Integritate se referă deci la o practică începută încă din 2003-2004 şi care a dus la promovarea la ÎCCJ a mai multor personaje care nu aveau nici măcar evalurea din sala de judecată pentru că nu călcaseră pe acolo sau care lucraseră doar la judecătorii, deşi legea cerea să fi fost judecători de tribunal sau la curtea de apel.

Magistraţii protestatari au semnalat neregulile şi abuzurile încă din 2006, dar nimeni nu i-a băgat în seamă. Astăzi au, se pare, mai mult succes, dar nicio garanţie că vor reuşi. Ei reprezintă doar 10% din numărul magistraţilor din România, iar vechea gardă a început să se manifeste, Tribunalul Judeţean Neamţ contestând deja acţiunea lor. Solidaritatea magistraţilor a funcţionat ireproşabil când a fost vorba de bani. Acum însă este vorba de deontologie şi de principii. CSM a decis să consulte instanţele cu privire la modificarea ghidului de selecţie a judecătorilor de la ÎCCJ până la 30 aprilie. Va fi un test al dorinţei de reformă din interiorul corpului magistraţilor, al (in)toleranţei faţă de practicile reprobabile care au făcut justiţia complice interlopilor şi corupţiei. Bătălia pentru o justiţie curată este în plină desfăşurare. Dacă însă magistraţii vor fi la fel de doritori de reformă ca politicienii, atunci putem să ne facem bagajele şi să emigrăm în Congo! //

Cuvinte cheie: justitie, ICCJ, CSM, magistrati, judecatori.

Comentarii (15)

Adauga comentariu

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!

23.04.2010 | andisef a scris:
Nu este singurul caz de "Network corruption". Membrii conducerilor (procurorii -sefi) diferitelor parchete, in considerarea principiului subordonarii ierarhice, sun cu adevarat integrati retelelor de crima organizata politico-administrative (in care intra si instantele) atat la nivel central cat si teritorial. Ce putem spune de Instituiile de Jus.RO din Ialomita, unde structuri mafiote de diferite etnii, ca si entitati de crima organizata (inclusiv informatice) NU pot fi destructutrate decat de structurile centrale cu ajutor extern (DIICOT, FBI, Secret Service etc.). Protectia juridica locala acordata accestor organizatii de crima organizata, este dovedibila si extrem de periculoasa pentru orice cetatean. Drepturile, liberatatile si siguranta Cetateanului European de origine Romana sunt puse in pericol, in primul rand prin atitudinea coniventa ori in cel mai bun caz inactiunea, Institutiilor de justitie si Siguranta ale Statului Roman. De ce NU am infiintat 1 Tribunal National Specializat Anti-crima organizata (echivalente celor Anti-Mafia din Italia)? DNA ar trebui transferata pe langa acest Tribunal National A-CO. Acest tribunl ar trebui sa aiba competenta deplina si irevocabla in judecarea acestor cauze, Iar magistratii sa accepte upravegerea legala si utilizarea extinsa a dispozitivelor tip DETECTOR DE MINCIUNI (in primul rand in in declaratiile lor de neimplicare/lipsa de interes). Totul este sa vrem. Cetatenii si institutiile uniunii trebuie sa actioneze mai hotarat.

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Nume:
Email:	(nu va fi publicat)
Comentariu:

Categorii

Site-uri recomandate

Obrazul hâd al justiţiei

Comentarii (15)

De acelasi autor

Politica

Recomandarea editorilor

Subiectele zilei

RESURSE ONLINE

Taguri

DESENAND (CA) LUMEA

Contact