Unde-i „cacealmaua“?

Este preşedintele antiparlamentar? Deloc. Vrea doar înlocuirea unui parlament greoi cu unul mai eficient.

„Cacealma“! – au strigat indignaţi adversarii lui Traian Băsescu, aflând că acesta vrea să organizeze un referendum chiar în ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale, cu tema – foarte populară – a reducerii parlamentului la o singură cameră cu până la 300 de deputaţi. Cu toate acestea, respectivii adversari – fie ei Geoană, Antonescu, fie feluriţii „analişti“ şi „comentatori“ din spatele lor – ştiu că, departe de a fi privită ca un avantaj necuvenit, propunerea preşedintelui va fi salutată de foarte multă lume ca un act eficient şi necesar al unui şef de stat ce se doreşte acordat la sentimentele naţionale.

Totuşi, nu oferă referendumul un avantaj preşedintelui la alegeri? Ba da. Dar nu un avantaj necuvenit. Căci cine i-a împiedicat pe social-democraţi şi pe liberali să ia ei, de ani buni, această iniţiativă? De ce discuţiile pentru schimbarea Constituţiei sunt blocate prin nu ştiu ce comisie? Este preşedintele nedemocrat, cum susţin în cor „televiziunile-tonomat“? Înseamnă că e nedemocratic să asculţi de opinia publică. În fine: cine spune că un politician n-are dreptul să utilizeze toate mijloacele legale de care dispune pentru a-şi înfrânge inamicii politici? Oare cei „322“ n-au făcut la fel, atunci când au vrut să-l debarce pe preşedinte? A impus Băsescu agenda, plasându-şi inamicii pe terenul său? Desigur. Dar în plin război politic avea tot dreptul să o facă şi e o ipocrizie a-i reproşa-o.

Când parlamentarii şi-au acordat pensii calculate în mod neruşinat, când au absentat nemotivat, când s-au plimbat în străinătate de prisos pe banii contribuabilului, trebuia să se gândească la efecte. Trebuia să gândească pur şi simplu înainte de a acţiona bezmetic.

Dar fac un pas mai departe: modificarea Constituţiei şi, în general, reforma instituţională a devenit, de câţiva ani, un program prezidenţial. De ce n-ar fi el propus electoratului la pachet cu realegerea autorului? În fond, pentru prima dată, avem alegeri prezidenţiale desprinse de cele parlamentare. Aşadar, candidaţii la preşedinţie nu au motiv să promită programe de guvernare, aşa cum mai puteau face în campaniile trecute. Dimpotrivă, e firesc să se pronunţe în chestiunea generală a reformei statului al cărui şef este preşedintele. Geoană şi Antonescu, dacă vor să fie consecvenţi, dar şi oneşti şi curajoşi, ar trebui să combată acest proiect de reformă pe care îl detestă din toată fiinţa, ei şi apropiaţii lor. Consecvenţa le-a lipsit însă, curaj nu vor avea niciodată, cât despre onestitate... Atâta le-a rămas atunci: să strige cât pot de tare: „cacealma“! //