„De ce-ai plecat, de ce-ai mai fi rămas“

În ziua de alegeri, când autobuzele cu votanţi vâjâiau la urne, Mircea Geoană a transmis un comunicat şoc: părăseşte scaunul de vicepreşedinte al CSAT, în semn de protest faţă de vizita fulger în Irak şi Afganistan a preşedintelui Băsescu, asimilată unei veritabile campanii electorale, printre cele câteva sute de soldaţi aflaţi în teatrele de operaţiuni. În jurul după-amiezii, Geoană a susţinut o declaraţie de presă, preluată de toate posturile TV, prin care şi-a explicat gestul: pleacă din CSAT pentru că nu vrea să legitimeze „maniera intolerabilă a preşedintelui Băsescu de a folosi simbolul armatei în scop electoral“. El a calificat vizita fulger a preşedintelui drept „impostură“ şi o acţiune „imorală“, cu atât mai mult cu cât a anunţat soldaţilor români din Irak retragerea trupelor, fără să se consulte în prealabil nici cu CSAT, nici cu MAE, nici cu parlamentul. Sumbru şi decis, Geoană a cerut modificarea protocolului încheiat de PSD cu PD-L, prin care se consfinţeşte ca „preşedintele Senatului (adică Mircea Geoană) să fie vicepreşedinte al CSAT“. Restul protocolului, a precizat Geoană, rămâne valabil.

Bravo omului politic Geoană ferm şi intransigent care, aşa cum a mărturisit, se scoală noaptea din somn, chinuit de taloanele de pensii cu cifre mici; el nu acceptă, în ziua alegerilor, nici ca CSAT să devină „o instituţie de decor“. Numai că deja în târg se vorbeşte despre decizia Curţii Contituţionale, în curs de redactare, de a declara OG prin care un preşedinte de Senat este şi vicepreşedinte CSAT ca neconstituţională. În urmă cu ceva timp, liberalii au contestat ordonanţa la Curte, pe motiv de incompatibilitate. Aşadar, Mircea Geoană se retrage ca să nu fie retras. Totuşi, OG prin care s-a creat un scaun pentru Mircea Geoană în CSAT există. Şi, ca sa nu mai fie în CSAT, ar trebui să nu mai fie nici preşedinte al Senatului. „Viaţa e complexă“ – spunea Nicolae Văcăroiu.

Lucrarea părintelui Visarion, cum ne-a mărturisit ciobanul din Pipera, s-a împlinit: C.V. Tudor şi Gigi Becali se urcă în avion privat şi pleacă la Bruxelles. În urma scorului de aproximativ 8%, cu ei s-ar putea să meargă în PE şi un al treilea peremist. Joi, 4 iunie, cei „doi creştini şi patrioţi care vor scăpa ţara de hoţi“ s-au produs pe larg la OTV. 10.000 euro+TVA/oră. O bagatelă, pentru latifundiarul pe a cărui arestare / eliberare s-au jucat scaunele peremiste în PE. Vadim şi Becali au relatat cu încântare, în chicotelile lui DDD, marşul din Bucureşti şi mitingul din faţa Muzeului Antipa – ambele glorioase. Vadim a povestit despre scrisoarea deschisă adresată PE prin care denunţa în avans, ca de obicei, fraudele electorale. Becali – căruia prietenul Hrebenciuc i-a zis:

„Gigi, 100% intri!“ – şi-a enunţat programul european, „în slujba crucii şi a neamului românesc“ prin care „voi împiedica paşapoartele bio… bio…“, „...metrice“ – l-a completat Vadim. Becali va lupta împotriva Anticristului şi, la Bucureşti, va închide închisoarea în care a pătimit în Săptămâna Patimilor. „Vocea mea şi a d-lui Vadim o să schimbe soarta Europei“, a concluzionat el. Vadim, pus pe discurs justiţiar, dar nemulţumit de atenţia doar complezentă a lui DDD, a răbufnit: „Ce faci, mă? Te joci la calculator? Ce, n-ai avut jucării când erai mic?“.

El se şi vede – din nou – preşedintele României, după alegerile din toamnă, pentru că „mult a fost, puţin a rămas“, dar, până atunci, merge la Bruxelles, unde „mă ştie Poettering pe mine. Şi Barroso mă ştie“. În fine, problema lui Vadim la OTV era (nu ştim dacă făcea parte din cost) de a transmite caseta cu marşul şi mitingul din acea zi, dar care nu a putut fi difuzată decât după 12 noaptea, după „transmisiunea în direct din camera Elodiei din Dubai“...