Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Catalogul cu note
2008-07-17
0

Asa cum v-am obisnuit, dupa prima jumatate a anului am vrut sa aflam care este perceptia analistilor politici, dar si a cititorilor revistei 22, asupra guvernului si presedintelui. Cum suntem intr-un an electoral, acesta este ultimul Catalog cu note pentru actuala guvernare.

 

CRISTIAN PIRVULESCU

Un guvern low profile

 

Dupa un an si trei luni, de cand re­zis­ta, contrar oricarei teorii, cu o sustinere par­lamentara formala de doar 20%, gu­ver­nul Tariceanu II s-a retras in penum­bra politicii. Atat de discret incat pare, une­ori, sa nu existe, prezent, insa, in plan decizional si politic, speculand la ma­xi­mum compromisul parlamentar care a transformat Legislativul intr-o anexa oa­re­ca­re a guvernarii, "cabinetul" se multu­mes­­te sa administreze. Poate si din aceasta cau­za, aceasta formula guvernamentala atat de stranie supravietuieste fara sa poa­­ta promova vreo politica publica cat de cat coerenta. Construit in aprilie 2007, mai mult in jurul persoanelor, bazat pe lo­ia­­litati partizane si mai putin pe com­pe­ten­ta profesionala a ministrilor, guvernul Ro­ma­niei, dupa experienta esuata a pro­mo­va­rii Noricai Nicolai la Justitie, a devenit low profile. Ultra minoritar in parlament, de­pendent de negocierile cu opozitia anti­pre­zidentiala, "cabinetul" a devenit expert in echilibristica politica. Neputand con­strui politici publice pentru care sa pri­meas­­ca mai apoi confirmarea electoratului, PNL, si prin contagiune si UDMR, mi­zea­za pe coerenta si solidaritatea coalitiei anti­prezidentiale. Si totusi, pentru un gu­vern aflat in ultimul an de mandat, situatia nu e dramatica. Nu e nici lipsit total de au­to­ritate, precum guvernul Isarescu in pe­rioa­da similara din 2000, nici dominat de disputele interne si de agenda ascunsa a li­derilor, precum guvernul Nastase in 2004.

Calin Popescu Tariceanu pare sa se pro­fileze ca primul prim-ministru nepe­se­dist care rezista o legislatura intreaga, chiar daca a avut a se confrunta cu un pre­sedinte ostil. Coabitarea l-a avantajat personal, dar a afectat atat performantele guvernului, cat si imaginea sa publica.

Unii ministri (Ludovic Orban, Cristian Adom­nitei, Ovidiu Silaghi) au fost expusi confruntarilor electorale din care au iesit slabiti politic. Pentru altii, s-a cerut ince­pe­rea urmaririi penale (Paul Pacuraru). Iar promovarea pe pozitii ministeriale a "teh­no­cratilor" (Dacian Ciolos, Catalin Pre­do­iu, Lazar Comanescu) a intarit senzatia ca acest guvern se retrage din politica in­­tr-un refugiu pseudo-administrativ.

In continuarea analizelor de etapa mai vechi si pentru a ma apropia de o eva­lua­re cat de cat obiectiva, voi folosi cei sapte in­dicatori deja traditionali: lidership, rolul in mentinerea coeziunii echipei, deschidere spre compromis, consecventa, capacitate de comunicare, abilitati de negociere si dis­ponibilitate de colaborare cu celelalte in­stitutii politice. Primii trei indicatori vi­zea­za consolidarea guvernarii si sunt no­tati de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent), pen­tru ca urmatorii patru sa evalueze im­pac­tul actiunilor de la negativ (1) la pozitiv (10).

Din aceasta perspectiva, prestatia pri­mu­lui ministru Calin Popescu Tariceanu se prezinta astfel: lidership (8), rolul in men­tinerea coeziunii echipei (6), des­chi­de­re spre compromis (6), consecventa (4), capacitate de comunicare (5), abilitati de negociere (6), disponibilitate de cola­bo­rare cu celelalte institutii politice (6). In 2008, Calin Popescu Tariceanu a profitat de noua conjunctura politica si si-a con­so­li­dat pozitia de lider, imbunatatind nesem­ni­ficativ o parte dintre ceilalti indicatori. Totusi, in privinta consecventei in apli­ca­rea politicilor publice si capacitatea de comunicare, situatia nu s-a schimbat fata de anul trecut. Media primului ministru este 5,85.

Pentru restul guvernului evaluarea va fi mult mai generala. Si asta pentru ca, pe de alta parte, ceilalti membri ai guvernului nu au reusit sa se evidentieze (poate cu ex­ceptia lui Teodor Melescanu, care a pu­tut, in momente dificile, sa suplineasca ab­senta unui titular la Justitie si sa pas­tre­ze o relatie corecta cu seful statului), pe de alta parte, pentru ca echipa este sub au­toritatea primului ministru. Cum Teo­dor Melescanu a reusit sa dovedeasca abi­litati politice si capacitate de ne­go­cie­re, nota 7,50 il situeaza in fruntea clasa­men­tului intr-un guvern lipsit de energie. Dupa Tudor Chiuariu, Catalin Predoiu a parut ca o solutie mult mai buna, tot asa cum, dupa Decebal Traian Remes, Da­cian Ciolos a imbunatatit semnificativ ima­ginea Ministerului Agriculturii, aman­doi ministrii preferand sa ramana mai de­graba rezervati in privinta aparitiilor publice: ambii primesc nota 7. Varujan Vos­ganian ramane unul dintre ministrii popu­lari, care incearca sa comunice sis­te­ma­tic, desi uneori incoerent: nota 6. Dupa trei ani de mandat, Adrian Iorgulescu a devenit o piesa de rezistenta a echipei Ta­ri­ceanu, fara insa sa fi reusit sa impuna o politica culturala coerenta: nota 6. Tot cu trei ani la activ, Eugen Nicolaescu, eco­no­mist realist si tactician politic, pare sa fi abandonat orice reforma si sa se fi acor­dat cu "sistemul": nota 5. Paul Pacuraru, afectat de cererea de incepere a urmaririi penale, nu si-a mai revenit si nu a reusit sa inchege vreo politica a muncii: nota 5. Ludovic Orban si Ovidiu Silaghi nu doar ca au esuat in alegerile locale, dar nici nu s-au mai remarcat prin altceva: nota 4. Fata de cei doi ministri precedenti, Cristian Adomnitei a avut a se confrunta nu doar cu electoratul iesean, ci si cu cri­za bacalaureatului, iar capacitatea sa de co­municare a fost deplorabila: nota 4. Mi­nis­trii UDMR Attila Korodi si Károly Bor­bély au ramas mai degraba in umbra, pri­mind nota 6, pe cand László Borbély, si lider national al formatiunii si unul din stal­pii politici ai guvernului, a avut o paran­te­za electorala cu ocazia alegerilor loca­le, esecul de la Targu Mures punandu-i au­toritatea la grea incercare: nota 5. La In­terne, Cristian David a ramas in conti­nua­re discret, poate cel mai discret dintre ministrii de Interne de dupa 1990, nota 5, iar Mihai Voicu a reusit mai mult cu Co­mi­sia parlamentara pentru legislatia elec­to­rala decat cu portofoliul relatiei cu par­la­men­tul: nota 6. Iar Lazar Comanescu, cel mai recent intrat in guvernul Taricea­nu II, dupa o lunga cariera in diplomatie, abia se obisnuieste cu functia ministe­ria­la: nota 7.

Celuilalt cap al Executivului, prese­din­te­le, aflat intr-o relatie de coabitare ane­vo­ioa­sa atat cu guvernul, cat si cu parla­men­tul, ii voi aplica aceiasi sapte indicatori ca si primului ministru. Desi are indiscutabile calitati de lider, Traian Basescu nu a reu­sit se impuna in 2008 (7), rolul sau in asi­gu­rarea coeziunii echipei guvernamentale a fost mai degraba negativ (5), iar des­chi­de­rea spre compromis a fost redusa, dar nu total inexistenta (5). In schimb, la ca­pi­to­lele consecventa (10) si capacitate de comunicare (9) Traian Basescu s-a evi­den­tiat, ceea ce nu se poate insa spune si despre abilitatile de negociere (5) si disponibilitatea de colaborare cu celelalte institutii politice (4). Aflat intr-o o evidenta eclipsa de forma, presedintele obtine o medie de 6,42.

Bicefalismul romanesc a cunoscut in 2008, dupa un debut tensionat (vezi cazul Nicolai), o perioada relaxata. Dar a fost linis­tea dinaintea furtunii.

 

 

IOSIF BODA

Basescu l-a calit pe Tariceanu

 

Catalin Marian Predoiu - 6,50. Scan­da­lurile, aproape zilnice, pe vremea pre­de­cesorului, au incetat. Din cate stiu, spe­cia­listii in drept sunt aproape de a-si fina­li­za munca la proiectele diverselor coduri. Dar justitia, in ansamblu, este extrem de bol­nava. Din pacate, Ministerul Justitiei nu stie sau nu vrea sa ne spuna intreaga diag­noza. Da, o buna parte a impasului in care se afla sistemul care administreaza ac­tul de justitie se origineaza in ceea ce (nu) s-a facut in perioada ‘90-’96. Dar, oa­re, loviturile primite in aceasta perioada au fost asa de mari incat de 12 ani nu mai reu­sim sa ne trezim si nici sa identificam lea­curile cu ajutorul carora sa ne facem bine? Atata doar ca multe dintre aceste lea­curi nu cresc si nici nu vor creste vreo­da­ta in gradina Ministerului Justitiei. Dar ni­meni nu-i interzice ministrului sa ne spu­na pe fata amploarea bolii, cauzele aces­teia si remediile posibile.

Varujan Vosganian - 7,50. Gestio­nea­za un colos care e greu de cuprins si cu mintea. E obligat, politic, sa adopte sau sa fie de acord cu masuri despre care stie ca nu intotdeauna sunt opor­tu­ne. Rezista cu stoicism ironiilor, ba, une­ori, chiar bascaliilor lui Traian Basescu la adresa lui. O mai buna sincronizare cu gu­ver­natorul BNR, Mugur Isarescu, nu i-ar strica.

Paul Pacuraru - 5,50. Sters. Ne­con­vin­gator. Traieste doar clipa, fara a avea la indemana instrumentele care sa-i per­mi­ta sa vada macar doi-trei ani in fata. Scan­dalul cu DNA il decredibilizeaza. Sin­cer, ar fi fost mai corect pentru el si mai bine pentru PNL (si poate si pentru noi) daca si-ar fi dat demisia.

Lazar Comanescu - 5. Singurul lucru ce pare a-l deosebi de "celebrul" de-acum Cio­roianu este ca nu face gafe. Asta si pen­tru ca nu prea apare. Uneori te si in­­trebi daca Romania o fi avand oare mi­nis­tru de Externe. Mai mult, te intrebi daca Ro­mania are politica externa. De vazut, nu se vede.

Cristian David - 5,50. Nota de tre­ce­re vine mai mult de la Administratie, decat de la Interne. Coruptia din Politie, cazul Pi­testi, sutele de nereguli de la alegerile lo­cale (unde sunt hotii de voturi de la Ste­fa­nesti, Sintesti etc.?, dar pentru tiparirea de buletine de vot in plus o fi fost de vina doar prefectul de Bucuresti?). Postul pare a fi din ce in ce mai greu pentru titularul sau.

Teodor Melescanu - 8. Pare a fi cel mai intelept dintre ministrii acestui gu­vern. Si asta nu doar pentru ca e decan de varsta. A reusit sa potoleasca stupul de albine (sa fim complezenti) al gene­ra­li­lor. In armata e liniste (relativa, dar liniste) si asta e bine. "Cata bine pe afara", cum ar zice ardeleanul. Arata bine, e calm, bun vorbitor de doua limbi straine, cu o remar­ca­bila experienta in relatii interntionale. Se tine departe (sau cel putin, asta este im­presia pe care o lasa) de cercurile de in­terese sulfuroase. Or, armata gestio­nea­za o suma impresionanta pentru inzes­trare si intretinere. Pastreaza o binevenita ba­lanta intre SUA si UE. Merita mai multa atentie!

Dacian Ciolos - 7. Pe undeva peste me­die. Gestioneaza bine treburile curen­te. Nu vad insa viziunea. Or, agricultura ro­maneasca are, acum, nevoie de vi­ziu­ne. Ea ar putea fi un domeniu de unde sa ne vina grosul sprijinului in incercarea de a traversa desertul unor crize majore, care au aparut deja la orizont.

Ludovic Orban - 7. Peste medie. Pare a fi la locul lui. E un bun ministru al Trans­porturilor. Are proiecte interesante si utile, dar nu stiu daca va avea ragaz sa le si vada, macar partial, daca nu finali­za­te, atunci cel putin incepute.

Cristian Adomnitei - 4. E o bram­bu­rea­la mult prea mare in domeniul educa­ti­ei, al invatamantului si al cercetarii stiintifi­ce. Programele de invatamant ale unor ge­neratii intregi de copii si tineri sunt date peste cap de la trimestru la trimestru. In in­­vatamant a patruns un fel de spirit comer­cial pernicios. Ai impresia ca totul (de la note, la locuri in camine studentesti, de la examenul de bacalureat pana la scoterea la concurs a unui post de asistent, lector sau profesor universitar), dar totul se vin­de si se cumpara. Elevii sunt demotivati, de­rutati, iar studentii termina, multi dintre ei, facultatile fara a sti macar ce profesie au. Nu poti proiecta o nava cosmica a vii­to­rului, daca esti absolvent de moasa co­mu­nala.

Adrian Iorgulescu - 6. Functionar, de stat si de partid, acceptabil. Dar nu are nici alura, nici structura si nici compor­ta­ment de ministru al Culturii.

Eugen Nicolaescu - 7. Reforma sis­te­mului sanitar, pe care o adapteaza din mers, are mai multa consistenta decat s-a crezut. Criza medicamentelor pare a fi de do­meniul trecutului. Raman, insa, milioa­ne de probleme (de la starea spitalelor si a policlinicilor, pregatirea personalului me­di­cal, dotarea cu aparatura moderna, sis­te­mul de salarizare a medicilor, a asisten­ti­lor medicali etc. si pana la raporturile per­sonal-pacienti). Unele tin de ministru si de minister, altele insa nu. Nimanui nu-i poti pretinde sa sara peste umbra lui.

Ovidiu Silaghi - fara nota. Pur si sim­plu nu se stie ce face, cu ce se ocupa acest domn ministru.

Lásló Borbély - 7,50. E unul dintre cei mai buni ministri. Se tine de cuvant. Face ceea ce promite. Este in fruntea mi­nis­terului, care este, probabil, cel mai avan­sat in domeniul absorbtiei fondurilor co­munitare structurale. E un bun comuni­ca­tor.

Károly Borbély - fara nota. Lumea (nici macar lumea presei) nu-l cunoaste, nu stie cum arata la fata. E atat de dis­cret, incat risca sa fie sters.

Attila Korodi - 7,50. Bun. Cu initia­ti­ve, cu aptitudini mari de comunicator si cu societatea civila, si cu presa, si cu par­te­nerii. E natural, firesc. Perspective bune.

Mihai Voicu - 6. Mai ales pentru acti­vi­tatea din fruntea Comisiei pentru Cod elec­toral. In rest, sters, uneori arogant. Im­presia unora este ca acest minister este, in fapt, ca sarcini duse la bun sfar­sit, gestionat tot de catre Bogdan Oltea­nu.

Calin Popescu Tariceanu - 8. Abia acum si-a intrat in rol. E mult mai dibaci si mai rezistent decat s-a crezut (sau, ma rog, l-au calit viata si presedintele Ba­ses­cu). Navigheaza bine atat intre rivalitatile din interiorul PNL (deci, implicit al gu­ver­nu­lui), cat si intre presiunile (teribile une­ori) ale PSD si atacurile fara menaja­men­te ale PD-L (mai ales ale celor plecati din PNL). Nu va putea fi doborat inainte de ale­gerile parlamentare. Si-a condus par­ti­dul la o performanta la locale (in jur de 20%), folosindu-se cu abilitate de toate in­stru­mentele care sunt la indemana unui partid de guvernamant. Uneori este, insa, irascibil si da senzatia ca-si stapaneste cu greu o aroganta aproape innascuta. Pentru prima oara in trei ani i-as fi dat o nota mai mare. Dar a fortat un punct de pe­na­lizare prin prezenta, cu toata suita de rigoare, la Monte Carlo, la nunta consi­lie­rului sau personal, Dan Andronic. N-avea ce cauta acolo! In schimb, indiferent de re­la­tiile dintre ei, ar fi trebuit sa fie prezent la intalnirea de la Cotroceni cu prese­din­te­le tarii. Si nu doar din punct de vedere formal, protocolar (care nu este deloc de ne­glijat), ci si pentru fondul temelor de dis­cu­tat si al mesajului de care populatia are nevoie.

Traian Basescu - 8. Este in pierdere de credibilitate si inspiratie. S-a ameste­cat in mod nefericit in campania pentru lo­ca­le. Eticheta de "buldog" pusa lui Blaga a fost una la plezneala, nefericita, e greu si de sters, si de utilizat. Indiferent de cat ar fi fost de atacat sau provocat, trebuia sa ramana deasupra confruntarilor de par­tid. Nici nu era teritoriul lui si nici nu-l avan­­taja sub niciun aspect. Acuzatia lui de "blat electoral" a fost perceputa de multi com­petitori ca un indemn spre o lupta "san­geroasa". Nu cred ca un radicalism exa­gerat, un talibanism este acum bine­ve­nit pe scena politica romaneasca.

Apoi, repetarea cu obstinatie a ideii ca, daca niciun partid nu obtine la toamna 50% din voturi, atunci va numi un prim-mi­nis­tru pedelist si se va forma un guvern, fie el si minoritar, pedelist (doar o mino­ri­ta­te de 40% tot e mai buna decat una de 20%!), blocheaza gandirea oricarei poli­tici de aliante a PD-L, izoleaza acest par­tid si ii diminueaza sansele pentru alege­ri­le parlamentare. Nici presedintele si nici con­silierii sai n-ar avea misiunea de a avan­sa scenarii de tipul: ori guvernul (chiar minoritar!) pe care-l consider eu oportun si democrat, ori alegeri anticipate. Nu, pre­sedintele este obligat de Constitutie sa caute sa construiasca o majoritate so­li­da si stabila.

In sfarsit, intalnirile cu liderii politici de la Cotroceni ar fi bine sa devina regula, si nu exceptii. Atunci, suspiciunile ca ar fi vor­ba de actiuni de imagine nu ar mai avea temei si nici intalnirile de genul celei din 1 iulie nu ar fi semisabotate de sefii unor partide importante.

 

 

MIRCEA KIVU

Astept un presedinte nepartizan

 

Catalin Marian Predoiu - 5. Nu a in­­tre­prins nimic notabil pentru a ameliora sta­rea dezastruoasa a justitiei romanesti - ma refer indeosebi la ineficienta exaspe­ran­ta (decizii care treneaza cu anii). No­tiu­nea de reforma in justitie pare a-i fi cu totul straina. Recentul caz al judecatoarei care a motivat punerea in libertate a unui per­sonaj acuzat de infractiuni majore prin faptul ca mai are cateva luni pana la pen­sie dovedeste ca sistemul e defect.

Varujan Vosganian - 7. Chiar daca ma­joritatea previziunilor sunt sumbre, tre­bu­ie punctat faptul ca, pana una, alta, in­di­catorii macro-economici arata bine. M-as fi asteptat ca el sa fie cel care sa ia initiativa unor actiuni de contracarare a efectelor con­juncturii mondiale periculoase.

Paul Pacuraru - 8. La urma urmei, ve­ni­turile reale au crescut, atat pentru sala­riati, cat si pentru pensionari.

Lazar Comanescu - prea putin timp de la investire.

Cristian David - 5. A lasat nesanc­tio­nat faptul ca, in timpul Summit-ului NATO, fortele de ordine au comis abuzuri im­­po­tri­va unor persoane civile. La recentele ale­geri locale s-au inregistrat, pentru prima data, anulari pentru fraudare, dar vinovatii nu au fost adusi in fata justitiei.

Teodor Melescanu - 10. A reusit sa du­ca greul reprezentarii guvernului in tim­pul reuniunii NATO, intr-o perioada in care acesta era ca si lipsit de ministru de Ex­terne. A avut unele ezitari in perioada in­terimatului la Justitie, dar nota o acord mi­nistrului Apararii.

Dacian Ciolos - 9. A rezolvat situatia de criza pe fondul careia a preluat minis­te­rul. S-a implicat cu inteligenta in con­flic­tul dintre producatori si lanturile de hiper­mar­keturi, reusind sa produca un dialog.

Ludovic Orban - 8. Da impresia ca reu­seste sa mentina o conduita corecta in jungla contractelor de investitii din mi­nis­te­rul pe care-l conduce. In sfarsit, m-am plimbat pe o bucata noua de autostrada (centura Pitestiului). Daca nu as fi circulat recent si cu trenul, as fi acordat nota ma­xima.

Cristian Adomnitei - 3. Continua sa asis­te pasiv la declinul invatamantului ro­manesc. Planul de reforma, prezentat in pri­mavara, s-a dovedit o simpla actiune pro­pagandistica, atata timp cat nu a fost ur­mat de actiuni pentru punerea in prac­ti­ca. Sa-ti iei concediu in perioada in care trebuia organizat Bacalaureatul (ale carui probleme erau previzibile) nu este un act de responsabilitate.

Adrian Iorgulescu - 6. Am (mai) sca­zut un punct fata de semestrul trecut, pen­tru ca pe Bibioteca Nationala continua sa creasca balariile.

Eugen Nicolaescu - 8. Sistemul de sa­natate publica e inca in suferinta. To­tusi, programul de evaluare a starii de sa­na­tate a cetatenilor, privit cu scepticism la lansare, pare sa fi avut unele rezultate po­zitive.

Ovidiu Silaghi - 7. Un personaj dis­cret, are meritul ca domeniul pe care-l pas­toreste sa nu fi fost obiectul unor scan­da­luri. Totusi, turismul romanesc continua sa evolueze haotic.

László Borbély - 7. Ca ritmul con­struc­tiilor este in crestere se vede cu ochiul liber. Exista insa mari semne de intrebare asu­pra destinatarilor locuintelor construi­te. Daca va explica de ce se construiesc lo­cuinte sociale in centrul Bucurestiului, voi majora calificativul. Ma tem insa ca, daca se va face un recensamant al loca­ta­ri­lor acestora, vom avea un nou scandal.

Károly Borbély - 6. Romania este ul­ti­ma tara din Europa ca procent al utili­za­to­rilor de Internet. Fostul ministru pornise niste programe interesante pentru reme­die­rea acestei situatii.

Attila Korodi - 8. Ramane un per­so­naj simpatic, cum ii sta bine unui ministru al ecologiei. Mi-ar fi placut sa-l vad mai energic fata de agresiunile de tot felul pe care le suporta mediul in care traim. Nu ne-a spus clar ce are de gand sa faca cu banii stransi din noua taxa de prima in­­ma­tri­culare. Daca ar fi facut-o, poate ca reac­tiile adverse ar fi fost mai putin virulente.

Mihai Voicu - 6. Nu a prevenit cate­va actiuni penibile ale parlamentului. Par­la­mentarii (inclusiv cei ai partidului de gu­ver­namant) au votat cu ochii inchisi abe­ratii precum obligativitatea prezentarii sti­ri­lor bune si rele in proportii egale.

Calin PopescuTariceanu - 6. Con­ti­nua sa mentina un echilbru politic extrem de dificil. Cifrele macroeconomice pen­tru care l-am apreciat pe ministrul Economiei si Finantelor se cuvin a-i fi contabilizate po­zitiv si primului ministru. Lipsa de per­spec­tiva a actiunilor guvernului constituie principalul repros. Scuza de a conduce un guvern minoritar nu functioneaza - el a ales aceasta varianta.

Traian Basescu - 7. Dupa transarea confruntarii legate de numirea ministrului Justitiei, pare mai indreptat spre cautarea de solutii decat spre crearea de conflicte, comparativ cu anul trecut. Totusi, continui sa astept un presedinte nepartizan, asa cum nu a fost Traian Basescu in cam­pa­nia pentru alegerile locale.

 

 

BOGDAN TEODORESCU

Echilibrul in guvern

 

Catalin Marian Predoiu - 5. Un mi­nis­tru tipic tehnocrat, care nu a reusit sa schim­­be perceptia negativa asupra justitiei, mos­tenita de la predecesorul sau. Verdic­tul final asupra sa va fi acordat odata cu ra­portul CE pentru justitie.

Varujan Vosganian - 6. A avut un dis­curs radical si politizat, care l-a dus la con­flicte cu presedintele si guvernatorul Ban­cii Nationale. Prestatie confuza in proble­ma taxei auto si a tichetelor cadou pentru func­tionarii publici.

Paul Pacuraru - 6. Oscileaza intre eti­cheta de ministru al cadourilor impozitate si cea de ministru penal inca in functie; a dovedit oarecare preocupare pentru pro­ble­ma pensiilor private.

Lazar Comanescu - 7. Si-a indeplinit func­tia fara a fi prea vizibil in presa si a in­­cercat sa rezolve problemele cetatenilor ro­mani din Italia si sa negocieze ridicarea vizelor pentru SUA; a pornit si reforma sis­te­mului consular, considerata iminenta si de catre premier, dupa cazul Crulic.

Cristian David - 6. Prezenta con­stan­ta si activa in presa, dar mult prea le­ga­ta de campania electorala si de nere­guli sistemice; organizarea Summit-ului NATO a fost de calitate, insa alegerile lo­ca­le au scos la iveala numeroase acuzatii ne­solutionate de frauda.

Teodor Melescanu - 8. Desi a fost im­pli­cat intens in campania electorala a PNL, ministrul Apararii s-a facut remarcat si in contul functiei sale guvernamentale; in termeni individuali, Melescanu a aco­pe­rit interimatul de la Justitie pana la nu­mi­rea lui Catalin Predoiu si numele sau a fost vehiculat si pentru MAE.

Dacian Ciolos - 7. Cel mai longeviv teh­nocrat al cabinetului Tariceanu, a pri­mit laude pentru reusitele sale (reorga­ni­za­rea APIA, medierea conflictului intre hi­per­marketuri si producatori etc.); este con­siderat unul dintre vinovatii cresterii con­stante a preturilor la alimente din ulti­ma vreme.

Ludovic Orban - 6. O perioada de ac­ti­vitate intensa, dar mai degraba politica decat guvernamentala a lui Ludovic Or­ban; ministerial, este responsabil pentru tre­cerea canalului Dunare-Marea Neagra la Ministerul Transporturilor, accidentul de cale ferata de la Valea Calugareasca, eli­minarea rovinietei etc.

Cristian Adomnitei - 4. Mai atent la can­didatura sa la primaria Iasi decat la fo­to­liul de ministru, lui Adomnitei i-a fost ce­ru­ta demisia din mai multe directii si pen­tru mai multe motive. Incidentele de la Ba­calaureatul de anul acesta si atitudinea sa confuza fata de Pactul pentru Edu­ca­tie al presedintelui sunt cateva dintre ele.

Adrian Iorgulescu - 6. Continua sa para absent si neimplicat. S-a facut re­mar­cat prin atitudinea confuza fata de sta­tui­le Bucurestiului, dar si prin organizarea a numeroase premieri pentru artistii ro­mani.

Eugen Nicolaescu - 6. Desi mai dis­cret decat in alte luni, ministrul Sanatatii a avut un discurs ostil presei din pozitia sa guvernamentala si impaciuitor din po­zi­tia sa politica, unde a fost purtatorul de cu­vant al premierului. De remarcat atitu­di­nea confuza privitoare la acordul prezu­mat pentru transplantul de organe.

Ovidiu Silaghi - 6. Desi in campania elec­torala pentru presedintia Consiliului Ju­detean Satu Mare a vorbit despre in­ves­titii ale unor mari companii, Ovidiu Sila­ghi a fost o prezenta discreta, chiar vo­latila in cabinetul Tariceanu.

László Borbély - 9. Prestatie foarte buna in campania electorala pentru Pri­ma­ria Targu-Mures, unde a castigat 48% din voturi in primul tur, fiind totusi invins de Dumitru Florea, candidatul unei coali­tii. In aceasta perioada a continuat sa se ocu­pe de gestionarea portofoliului guver­na­mental. A avut si un aport important in re­zolvarea problemei chiriasilor evacuati.

Károly Borbély - 6. Aproape total ab­sent din spatiul public; nu a reusit sa re­me­dieze problemele serviciului 112, iar Ro­mania risca sa ajunga in fata Curtii Eu­ropene de Justitie.

Attila Korodi - 7. A reusit sa-si con­vin­ga colegii de cabinet sa renunte la ma­sini de Ziua Mediului; reuseste intot­dea­u­na sa se plaseze intr-un context pozitiv cand apare in presa, insa apare destul de rar in mod vizibil.

Mihai Voicu - 7. Discret, din pozitia sa guvernamentala, foarte activ politic pen­tru PNL. Majoritatea initiativelor impor­tan­te ale guvernarii au primit sprijin in par­la­ment, ceea ce se reflecta pozitiv asupra activitatii sale.

Calin Popescu Tariceanu - 5. S-a fo­lo­sit de functia sa pentru a transa in fa­voa­rea sa probleme interne ale PNL; a reu­sit sa pastreze echilibrul in guvern si da­torita compromisurilor cu Presedintia.

Traian Basescu - 5. S-a implicat ex­ce­siv si a politizat campania electorala pen­tru locale, dupa o perioada in care se con­centrase pe probleme de politica ex­ter­na si pe construirea unei strategii pe ter­men lung a partidelor - Pactul pentru Edu­catie.

 

Grupaj realizat de Razvan Braileanu

 

 

RODICA CULCER

Guvernul din umbra

 

Ce poti sa spui despre un guvern in ca­re ministrul responsabil pentru Edu­ca­tie si Cercetare, domenii-cheie in epoca ac­tuala, se situeaza ultimul in clasa­men­tul revistei 22? Si ce sa ceri unui cabinet in care ministrul Administratiei si Internelor se claseaza al treilea din coada aceluiasi cla­sament? Evident, nu poti avea prea mul­te pretentii - fapt confirmat de cititori si analisti deopotriva. Si unii, si ceilalti au de­venit mai putin exigenti, multumindu-se in final sa-l plaseze pe locul intai in top pe marele supravietuitor al ancien ré­gime-ului ceausist, Teodor Melescanu. De unde nu e, nici revista 22 nu poate cere!

Citit de la coada la cap, clasamentul mi­nistrilor, in aceasta ultima sesiune de exa­minare inainte de alegeri, de­monstrea­­za clar ca domeniul in care era intr-ade­var nevoie de viziune si de forta inte­lec­tua­la, adica educatia, este condus de cel mai slab ministru: Cristian Adomnitei ob­ti­ne o medie de 3,87, fiind repudiat de ana­listi si cititori deopotriva.

Repetentul clasei este totusi singurul membru al guvernului notat sub 4. Dea­su­pra sa se situeaza, cu nota 5,23, Ovidiu Silaghi, un ministru despre care nimeni nu a avut nimic bun de spus pentru ca nu se stie ce face, desi raspunde de mai mul­te domenii importante: intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii libe­ra­le. In sfarsit, tripleta codasilor este com­ple­tata dramatic de un ministru care in mod normal este un pilon al guvernului: mi­nistrul Internelor si Reformei Adminis­tra­tive Cristian David (nota 5,6) - depunc­tat explicit de analisti pentru organizarea de­fec­tuoasa a alegerilor locale si taxat de ci­ti­tori probabil pentru intreaga sa acti­vi­ta­te.

Cum spuneam, in topul ministrilor con­du­ce Teodor Melescanu, iertat pentru epi­so­dul penibil din ianuarie, cand, fiind si interimar la Justitie, a incercat sa blo­che­ze transmiterea la DNA a avizului pre­zi­dential pentru cercetarea penala a opt ac­tuali si fosti ministri. Analistii si publicul au preferat insa sa retina faptul ca domnul Me­lescanu a iesit rapid din impas si s-a limitat la gestionarea MApN. Cum despre promisiunea facuta cu mare dezinvoltura la UE, privind trimiterea de trupe ro­ma­nesti in Ciad, nu s-a vorbit prea mult, nici ru­sinea de a retracta acest angajament care depasea posibilitatile armatei ro­ma­ne nu i-a fost trecuta in cont. Cum s-a va­zut de fiecare data cu prilejul evaluarii mi­nis­trilor, conteaza ceea ce se vede la tele­vi­zor, iar la televizor s-a vazut un per­so­naj urban, care vorbeste bine si evita cu diplomatie confruntarile zgomotoase. Reu­si­ta Summit-ului NATO din aprilie a avut si ea darul de a scoate in evidenta cali­tatile de reprezentare ale acestui per­so­naj devenit liberal in ultima sa meta­mor­fo­za politica. Asa s-a facut ca Teodor Me­lescanu a obtinut unica nota peste opt a clasamentului, si anume 8,18. Ministrul Apa­rarii este urmat de detinatorul unicei note peste 7 - Dacian Ciolos, cu 7,41, alt per­sonaj care a stiut sa evite ciocnirile po­li­tice si s-a concentrat asupra domeniului pri­mit in administrare. Al treilea clasat in top este ministrul Sanatatii, Eugen Nico­laes­cu, cu 6,75. In total au rezultat opt me­dii intre 6,01 si 6,75 si cinci note intre 5,23 si 5,8. Cum prim-ministrul Calin Po­pes­cu Tariceanu insusi nu a obtinut decat media 6,1, putem cataloga si de aceasta data intreaga echipa guvernamentala drept submediocra. Interesant este ca pre­mierul este in declin de forma, in ciu­da generozitatii cu care a marit pensiile, iar daca analistii nu i-ar fi acordat cu 20 de sutimi mai mult decat cititorii, ar fi co­bo­rat sub nota 6.

Din grosul plutonului ministerial vom observa ca mult mediatizatul si uneori sim­paticul ministru al Mediului, Attila Ko­ro­di, nu a primit mai mult de 6,01, si aceas­ta doar datorita generozitatii ana­lis­ti­lor (care l-au notat cu 6,37), caci publicul nu a gustat operatiunile sale de imagine si i-a acordat doar 5,66. La Justitie, dis­cre­tul Catalin Predoiu obtine 5,61, o medie dezamagitoare pentru importanta sarci­ni­lor ce-i revin, dar fara indoiala un imens pro­gres fata de media execrabila obtinuta de predecesorul sau, Tudor Chiuariu, pro­babil cel mai detestat ministru de cand a in­­­­ceput acest exercitiu de evaluare al re­vis­tei 22.

Comparand notele ultimei sesiuni cu cele de la inceputurile guvernarii actuale, cand Monica Macovei obtinea medii pes­te noua, conducand in toate topurile, pa­na la eliminarea ei fortata din Executiv, iar Vasile Blaga, in calitate de ministru de Interne, se situa pe locul doi cu 7,93, con­sta­tam ca evolutia notelor acordate de citi­torii si analistii revistei 22 reflecta declinul calitatii guvernarii. Citind aprecierile for­mu­­late acum de analisti, ai senzatia ca s-au straduit sa gaseasca si cateva calitati unei garnituri mediocre, incapabile sa ras­pun­da provocarilor epocii actuale. Nu ai cum sa eviti senzatia ca actuala echipa de la Palatul Victoria traieste in umbra: in primul rand, in umbra primului guvern Tari­ceanu, care era mai competent si mai per­formant, si in umbra generata de pro­pria mediocritate si superficialitate.

In final, un cuvant si despre prese­din­te, pentru ca nici Traian Basescu nu sca­pa de trendul descendent al echipei gu­vernamentale. Desi la primele sesiuni ob­tinea constant medii peste 8, de data aceasta primeste doar 7,3, datorita gene­ro­zitatii publicului, care i-a acordat cu 1,4 puncte mai mult decat analistii (8 fata de 6,6) si cu doua puncte in plus fata de nota acordata prim-ministrului Tariceanu (8 fata de 6). Pe buna dreptate, insa, ana­lis­tii au remarcat lipsa de vizibilitate a pre­se­din­telui in prima jumatate a anului si inca­pa­citatea sa de a-si transmite mesajul. Poate ca acest esec comunicational se datoreaza si coalizarii mogulilor de presa impotriva presedintelui, dar aceasta nu scu­za incapacitatea Administratiei Prezi­den­tiale de a evita intrarea intr-o funda­tura.

Iata asadar ca, dupa locale si inainte de legislative, tragem linie si constatam ca incheiem legislatura cu un guvern sub­me­diocru, care a performat tot mai prost, in loc sa performeze tot mai bine, iar sin­gu­ra mare realizare a sefului acestui gu­vern pare a fi supravietuirea - cu orice pret.

TAGS :
Recomandari
Comentarii
Total 0 comments.
3572
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori