Anul prezidential

Daca Revelionul 2009 a adus ceva nou, aceasta noutate nu este deloc in favoarea presedintelui Traian Basescu: pentru prima oara in mandatul sau, seful statului a fost exilat la Brasov, de unde si-a rostit mesajul de Anul Nou intr-un decor inferior ca stralucire celui din Piata Universitatii, printre organizatori care nici macar nu au fost in stare sa-i dea ora exacta. Si aceasta in timp ce, la Bucuresti, acolo unde presedintele isi facea de regula micul show de la miezul noptii, pe 31 decembrie, a tronat primarul general Sorin Oprescu, organizator al unui spectacol de muzica, artificii si lumini fara precedent. Faptul ca presedintele a declarat ca se duce la Brasov "pentru ca acolo a fost invitat" a sugerat imaginea unui presedinte marginalizat care nu mai are loc in propria Capitala.
Daca nu au inteles-o suficient dupa alegerile din 30 noiembrie, de Revelion, granzii PD-L ar fi trebuit sa priceapa cât de grava a fost pierderea Bucurestiului la alegerile locale din iunie 2008. Multumiti cu ministerele lor banoase, poate ca liderii partidului sunt prea putin preocupati de acest efect, dar Traian Basescu nu-l poate neglija in perspectiva alegerilor prezidentiale din noiembrie. Adevarul neplacut cu care se confrunta este ca Sorin Oprescu s-a prezentat ca un prezidentiabil cu sanse maxime, in tot cazul cu tupeu maxim, iar bucurestenii nu au crâcnit. Niciunul nu a protestat ca presedintele a fost nevoit sa se adreseze natiunii de la poalele Tâmpei.
Desi a declarat ca nu doreste sa paraseasca Primaria Capitalei timp de 12 ani, este limpede ca Sorin Oprescu s-a pozitionat la sfârsitul lui 2008 ca principalul adversar al lui Traian Basescu in cursa prezidentiala. Spectacolul de Anul Nou, precedat de spectacolele stupide si ieftine ale celui mai lung cârnat si celui mai greu tort de fructe, au trasat coordonatele viitoarei campanii a lui Sorin Oprescu. Ea porneste de la premisa ca românii au capacitati intelectuale reduse, deci sunt usor de pacalit cu vorbe goale, si ca au un apetit insatiabil pentru distractie si pentru pomeni. Judecând dupa cei care, fara sa fie cazuri sociale, au stat ore in sir la coada in frig pentru o felie sfrijita din tortul-record, aceasta premisa pare corecta. A doua premisa pe care se bazeaza prietenii doctorului Oprescu, cei care-l piloteaza prin politica pentru a-si asigura controlul asupra României pe veci, este ca Traian Basescu este uzat si nu mai are multe idei. Mass-media fiind aservite puterii prietenilor din umbra ai domnului Oprescu, erodarea imaginii prezidentiale nu va fi greu de desavârsit. Deocamdata, presedintele nu i-a contrazis, desi mai are timp s-o faca.
Daca formarea guvernului de coalitie PSD–PD-L a putut parea initial o lovitura politica inteligenta pentru presedinte – pentru ca i-a marginalizat pe adversarii sai din PNL si din PSD (aripa Hrebenciuc–Iliescu) –, de Anul Nou raportul de forte s-a schimbat si a devenit limpede pentru toata lumea ca Sorin Oprescu este asul din mâneca adversarilor presedintelui. Nu este nevoie de prea multa imaginatie ca sa intelegi ce se poate intâmpla in cazul unei victorii a doctorului la prezidentiale: PSD si PNL vor rasturna guvernul Boc printr-o motiune de cenzura, se vor descotorosi de PD-L si vor forma impreuna un nou guvern. PSD câstiga asadar indiferent cine este presedinte. Poate ca echilibrul dintre "aripile" partidului se va schimba, dar acest lucru nu va afecta niciodata unitatea sa fundamentala. Oricât s-ar lupta intre ele factiunile din interior, partidul nu se rupe – aceasta este lectia ultimilor ani. Iar Mircea Geoana, desi avantajat de actuala formula politica, se va putea intoarce oricând impotriva lui Traian Basescu, daca interesele i-o vor cere, exact cum a facut si in 2007, când a condus campania pentru suspendarea presedintelui. Pozitia domnului Basescu nu a fost niciodata mai precara.
Presedintele este, desigur, un luptator. Problema lui in acest moment este strategia. Din primele gesturi, deducem ca a renuntat, cel putin deocamdata, la recuperarea electoratului urban educat si mai instarit, care i-a asigurat victoria in 2004, dar se simte tradat de combinatia politica indigesta de la Palatul Victoria, girata de seful statului. Pentru alegerile din 2009, domnul Basescu pare sa mizeze pe electoratul mai putin sofisticat, care poate fi incântat de ideea unei mari coalitii nationale "care-si sufleca mânecile pentru a rezolva problemele tarii". Prea putini stiu ca asa ceva nu exista, fiind doar o utopie vânduta maselor de catre politicieni, atunci când interesul politic o cere. Cum o parte din acest electorat apartine PSD, presedintele va avea nevoie de domnul Geoana si nu poate decât sa spere ca acesta nu-l va trada.
Si totusi, ascensiunea lui Sorin Oprescu poate fi oprita. Primarul nu a rezolvat niciuna dintre problemele Capitalei – de la traficul tot mai anevoios pâna la câinii comunitari tot mai numerosi – si nici nu dovedeste vreun apetit pentru chestiuni mai complicate. Pentru a invinge, insa, masinaria politico-mediatica oculta din spatele sau, este nevoie de multa imaginatie si de multa munca. Deocamdata, tabara prezidentiala s-a dovedit deficitara la ambele capitole.