Antiamericanismul occidental

Desi Romania se proclama "partener strategic" al Statelor Unite, desi s-au rostit cuvinte marete de multumire la evenimente precum admiterea in  NATO sau la semnarea tratatului privind facilitatile militare, in ciuda faptului ca au fost traduse unele carti fundamentale1 despre imaginea Americii in Europa, constat ca ne cunoastem foarte putin "partenerul".

 Replica presedintelui Camerei Deputatilor, adresata recent ambasadorului american Taubman, era sa provoace o criza serioasa a relatiilor romano-americane, probabil si dintr-un "mimetism european". Insa argumentul domnului Olteanu este, mai degraba, cel ceausist, al "neamestecului in treburile interne", decat european. Asta arata o lipsa de cunoastere a Americii si o incercare de "sincronism" cu (ceea ce credem noi ca este!) antiamericanismul european.

 O carte recenta, Uncouth Nation (Natiunea vulgara/necivilizata), aparuta la Princeton University Press, vine sa umple acest gol. Scopul acestui articol este de a prezenta publicului roman o carte deosebit de bine argumentata despre fenomenul antiamericanismului din Vestul Europei, cat si un autor american de origine romana, Andrei Markovits.

 Andrei Markovits s-a nascut la Timisoara in 1948, intr-o familie evreiasca, emigrand impreuna cu parintii la Viena, in 1960. Si-a facut studiile la Viena, apoi la Columbia University, devenind doctorand si cercetator in studii germanice la Universitatea Harvard, unde l-a cunoscut pe Karl Deutsch. A scris 20 de carti si peste 100 de articole academice, in mai multe limbi; paradoxal, niciuna in romaneste. In prezent este profesor Karl W. Deutsch de studii germane si politica comparata la Universitatea Michigan, din Ann Arbour, SUA. In buna traditie weberiana, in introducerea cartii Uncouth Nation, Markovits isi declara deschis valorile, grupate generic in zona stangii americane. Cu toate acestea, marturiseste ca se simte marginalizat pe ambele maluri ale Atlanticului din cauza antiamericanismului si antisionismului stangii politice.

 Argumentul principal al cartii este acela ca ambivalenta si antipatia europenilor fata de Statele Unite s-au nascut odata cu Revolutia Americana, dar acestea au devenit, dupa sfarsitul Razboiului Rece, un curent principal european, migrand din zonele periferice catre "mainstream". Ipoteza de baza a lui Markovits este ca acest sentiment negativ este bazat pe ceea ce occidentalii cred ca este America, si nu pe ceea ce America face. Aceasta, spre deosebire de tarile din lumea a treia, care contesta si critica politicile americane. Cartea are sase capitole care dezvolta argumentul lui Markovits.

Capitolul intai defineste conceptul de "antiamericanism" ca un sentiment negativ generalizat despre America, fara cauze concrete sau motive distincte. Markovits considera antiamericanismul ca o ideologie, un "-ism", fara a avea, insa, forta si potentialul celorlalte "isme" ale secolului XX. Desi sentimentele antiamericane variaza, sincronic si diacronic, Markovits vede o esenta pan-occidentala a acestui sentiment, unde argumentele stangii se intalnesc cu cele ale dreptei. Daca, la nivel politic, stanga europeana se teme mai mult decat dreapta de puterea americana, pe taram cultural, dreapta este cea ingrijorata de pierderea identitatii.

Capitolul al doilea prezinta cateva caracteristici ale antiamericanismului occidental din perspectiva istorica. Portretul facut americanului, de catre elita europeana din secolul al XVIII-lea, este acela al unui om incult, vulgar si mediocru.

Capitolul al treilea aduce cele mai importante argumente, din viata cotidiana a europenilor, din domenii nepolitice, precum sport, media, sanatate sau educatie. Spre exemplu, facand analiza de continut a unui ziar, dupa 1990, Markovits demonstreaza ca discursul antiamerican precede Administratia Bush si politicile sale provocatoare. In acest capitol, autorul pune in evidenta amenintarea "americanizarii" Europei in varii domenii, de la "poluarea" limbii franceze, integritatea fotbalului englezesc pana la calitatea muncii in Germania. Capitolul al patrulea dezvolta argumentatia capitolului anterior, folosind baza de date a unor sondaje de opinie.

Capitolul al cincilea pune in discutie relatia dintre antiamericanism si antisemitism, datorata demonizarii evreilor in Europa si ostilitatii fata de politica Israelului in Orientul Mijlociu. Ca si André Glucksman, Markovits considera cele doua curente ca fiind "fratesti", desi antisemitismul are o istorie mult mai veche decat antiamericanismul.

Ultimul capitol trage concluzia ca antiamericanismul a devenit un ingredient necesar pentru construirea identitatii europene, in cadrul unui conglomerat de natiuni europene foarte diverse. In viziunea lui Markovits, dupa doua secole de existenta in randul elitelor europene, antiamericanismul are un rol functional, de mobilizare politica. In termenii stiintelor sociale, a devenit "variabila independenta".

Andrei Markovits este constient de doua neimpliniri ale cercetarii sale. In primul rand, faptul ca antiamericanismul a fost insotit, de-a lungul istoriei, de un fenomen paralel - proamericanismul - si ca acest aspect nu trebuie neglijat in cercetarile viitoare. A doua neimplinire este legata de faptul ca numai "vechea Europa" face obiectul cercetarii, excluzand Europa de Est, unde este de asteptat ca antiamericanismul sa fie doar emergent. Markovits presupune ca proamericanismul est-europenilor se explica prin sprijinul acordat de catre americani pentru eliberarea de sub jugul sovietic.

 In opinia mea, aceasta cred ca este cea mai importanta inconsistenta a cartii, sondajele de opinie desfasurate de German Marshall Fund aratand un puternic sentiment proamerican in tari precum Polonia sau Romania. Trebuie sa ne intrebam daca acest proamericanism este doar o opinie sau este o convingere, iar evenimente precum accidentele de circulatie ale americanilor in Romania nu vor da nastere unui puternic antiamericanism, fie pe filiera national-comunista, fie pe cea a "sincronismului european".

Un indemn la lectura si la o eventuala traducere a cartii in romaneste.

 1. Vezi  Obsesia antiamericana, de Jean François Revel; Sfarsitul imperiului, de Emanuel Todd; Imperiul haosului, de Alain Joxe; America azi, de Julia Sweig

 *Andrei Markovits,  Uncouth Nation: Why Europe Dislikes America, Princeton University Press, 2007