Afacerea Ford: nasturi sau masini?

777. Va vine sau nu sa credeti, acesta este numarul exact de notificari ale ajutoarelor de stat adresate Comisiei Europene in anul 2007. Mai mult decat atat, 96% din investigatiile finalizate anul trecut (peste patru cincimi!) au primit aviz favorabil.

 Spre deosebire de omologii lor straini, guvernantii romani au socotit ca un "mic" ajutor de stat de 27 de milioane de euro oferit gigantului Ford nu trebuie notificat si ca poate scapa de vigilenta autoritatilor de concurenta europene. Surpriza insa. Ostasii mult blamatei birocratii europene au sanctionat prompt jocul ilegal al statului roman.

Pradatorii!!!, au strigat cu glas tare, la unison, premierul si presedintele Camerei Deputatilor. Experti in arta camuflajului ca mijloc de aparare, tehnica patentata cu brio de ierunca de tundra sau iepurele polar, cei doi au ales, spre supravietuire, sa se confunde cu mediul autohton.

 Via coloratie a declaratiilor celor doi demnitari depaseste totusi cu mult performantele sepiilor si ale cameleonilor. Lipsiti cu desavarsire de mijloace eficiente de aparare si sub pericolul iminent al amenzii, cei doi maestri abordeaza o atitudine razboinica, amenintatoare. Romanii sa produca nasturi si linguri de lemn, iar europenii masini si avioane?! "Refuz din principiu", conchide dur premierul Tariceanu in declaratiile sale publice de la Bucuresti. Dar nu teama le-am provocat europenilor si nici deruta n-am semanat in randurile tehnocratilor de la Bruxelles. Principiile sunt pentru ei foarte clare: transparenta si predictibilitate.

 Si mai putin plauzibila si nejustificata decat declaratiile premierului s-a dovedit totusi palma aplicata de catre domnul Bogdan Olteanu Comisiei Europene, careia i-ar fi trebuit cateva luni pentru "a plimba hartii" si pentru a constata ca terenul Automobile Craiova este mai scump decat platise compania Ford. "Comisia Europeana a binevoit in cele din urma sa isi faca treaba pentru care o platim", declara ritos domnia sa. In urma acestor declaratii, ramane senzatia permanenta ca romanii joaca mereu la doua capete si urmaresc constant doua tinte, asemenea soparlelor Gecko cu coada latita in forma de cap, astfel incat in cazul unui pericol sa-si poata deruta dusmanii.

 In cazul privatizarii companiei Automobile Craiova, strategia nu a dat roade. Vrand, nevrand, trebuie sa ne conformam regulilor de functionare a unei piete libere si eficiente, in care categoriile de ajutoare de stat exceptate se acorda pe criterii foarte clar stabilite. Altfel, ele trebuie restituite statului de catre beneficiar. Mult mai pragmatic, John Fleming, presedinte si CEO al Ford Europa, cu o diplomatie economica tipica, a salutat "incheierea investigatiei intr-un timp atat de scurt".

Trei intrebari macina in continuare logica bunului simt. 1) De ce a acceptat compania Ford Europa un cadou care incalca evident conduita europeana in materie?; 2) De ce Consiliul Roman al Concurentei si-a exprimat acordul tacit prin inactiune in fata dezinformarii, la momentul incheierii contractului de privatizare in septembrie 2007?; 3) De ce Comisia de Privatizare a SC Automobile SA Craiova nu si-a asumat raspunderea pentru infractiunea de nenotificare, atat a Consiliului Roman al Concurentei, cat si a Comisiei Europene?

 Nesolutionarea notificarii in maximum doua luni de catre cea din urma ar fi permis autoritatilor continuarea procedurilor de privatizare. Apoi, specialistii romani ai Consiliului Concurentei ar fi putut semnala incompatibilitatea si ar fi putut gasi usor metoda optima acceptabila. Insasi intarzierea productiei in Banie s-ar fi putut evita, in favoarea localnicilor si a celor 3.000 de noi locuri de munca promise. In schimb, s-a preferat pavarea discursului public de stana cu gresie.

 Relatiile trofice dintre negustorii "cinstiti" si prada lor imita perpetuu comportamente economice indoielnice. Nokia investeste in Romania pe un teren oferit de consiliul local gratuit - nou obiect de investigatie. Strategia de privatizare a companiei Antibiotice Iasi isi gaseste cu greu drumul spre legalitate. E limpede ca suntem martorii complicitatii, ai desincronizarii premeditate fata de Europa, ai fatarniciei si ai imposturii. In pofida sigurantei afisate, institutiile responsabile continua sa ramana actori inofensivi si adaptati la proasta gestiune publica.