Pe aceeași temă
"Misiunile diplomatice aflate la Bucureşti îşi trimit oamenii la Ministerul de Externe, secretarul 1, consilieri, uneori ambasadorul, aceştia vin şi întreabă care e poziţia României pe care o susţineţi în criza imigranţilor. Mai întreabă şi care sunt temeiurile premierului, prin care infirmă reprezentativitatea preşedintelui, pentru că în Constituţia voastră scrie că preşedintele este titularul politicii externe. Aveţi o politică externă? Cine reprezintă această politică externă? Putem sau nu conta pe voi". Închipuiţi-vă cât de greu este să explici aşa ceva.
Nu e o regulă în care să explici amestecul de încălcare a legii, lipsă de unitate, de atitudine solidară şi mitocănie. Orice se acceptă în lumea noastră, mai puţin mitocănia. Din acest punct de vedere, sunt extrem de îngrijorat. Dacă aş fi în orice altă capitală europeană, deci de partea cealaltă, aş spune "Cu românii închidem discuţia aici. Ei au nişte probleme pe care şi le rezolvă cu mijloace specifice la ei acasă, să nu ne amestecăm. Românii nu contează, România nu poate sta cu noi la masă cu drepturi depline, pentru că ne arată o imagine deplorabilă şi câtă vreme ei nu îşi înţeleg direcţiile pe care doresc să meargă, nu pot deveni un partener.
Ce vă spun nu este o improvizaţie, este un semnal aşa cum primesc şi domnul Iohannis şi domnul Ponta atunci când ies din ţară.
Repet, de regulă se spune: "Dă-mi o politică internă bună ca să îţi fac o politică externă de succes". Putem vorbi despre acestea mult, dar ai două războaie hibride la frontieră, ai riscuri asimetrice de tot felul, ai o Europă care nu-şi mai găseşte busola şi şi-o caută, cu gesturi de solidaritate sau decizii aberante. Vă voi da un exemplu.
Domnul Juncker, la ultimul consiliu, a avut o propunere: sunt ţări în Est care nu sunt în stare să suporte financiar criza imigranţilor? Să se împrumute de la instituţiile financiare. Evident că toate ţările, inclusiv probabil şi România, au refuzat, întrebând dacă e normal să înlocuiască criza migranţilor cu una economică.
La nivelul acesta, extrem de încins, se desfăşoară astăzi relaţiile internaţionale.
(...) Ne aflăm într-o situaţie critică. E exact proiecţia unei crize de politică externă care nu a fost gestionată bine. E o chestiune de securitate naţională, nu de retorică", a declarat Cristian Diaconescu, luni seara, la Realitatea Tv.
***
La mini-summitul dedicat stopării fluxului de imigranți pe ruta balcanică, organizat duminică noaptea, la Bruxelles, s-a stabilit crearea a încă 100.000 de locuri de primire în statele de pe traseu, dintre care 50.000 în Grecia, a anunțat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Cele opt țări UE situate pe această rută, precum și Serbia, Macedonia și Albania au acceptat "creșterea capacităților de primire (a migranților) pentru a ajunge la 100.000 de locuri în Grecia și în Balcanii de Vest", a declarat Juncker într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel și Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Antonio Guterres.
Aceste locuri vor fi create cu UNHCR pentru că "migranții... se bazează pe această rută de-a lungul Balcanilor", a spus cancelarul Angela Merkel.
"Grecia s-a angajat în mod remarcabil" acceptând să creeze, de asemenea cu ajutorul ONU, 30.000 de locuri de primire până la sfârșitul anului, a salutat Merkel.
"În a doua" fază, 20.000 de locuri de primire vor fi create în familii gazdă și locuințe subvenționate de UNHCR, a precizat ea.
