Pe aceeași temă
Pentru anul 2020, se prevede o încetinire și mai puternică a creșterii economiei, de doar 3,1%, însă riscurile legate de impredictibilitatea politicilor publice pot afecta și mai mult consumul și investițiile cu efecte negative asupra dezvoltării economice.
În raportul CE se apreciază că deficitul comercial va urca la 8% din PIB, de la 7,3% anul trecut, datoria publică va crește și ea la 36% din PIB, iar inflația se va situa la 3,6% la finele anului.
„Deficitul bugetar este estimat să crească la 3,5% din PIB în 2019. Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor reprezenta principalul motiv pentru creșterea cheltuielilor. Cheltuielile cu pensiile, de asemenea, vor crește având în vedere că punctul de pensie se va majora cu 15% în septembrie 2019. Investițiile publice se preconizează că se vor aprecia. În ceea ce privește veniturile, contribuțiile sociale vor crește datorită creșterii salariale robuste”, se menționează în raport.
„O creștere susținută a costului unitar al forței de muncă datorată creșterii salariale peste productivitate ar putea să reducă exporturile. Incertitudinea și impredictibilitatea politicilor publice pot avea un efecte negative asupra consumului și investițiilor, împiedicând creșterea economică. Creșterea ridicată a inflației în primul trimestru al anului 2019 ar putea indica niveluri mai mari ale prețurilor față de cele inițiale”, se mai spune în document.
În 2020 deficitul bugetar este preconizat a ajunge la 4,7% din PIB, în special din cauza deteriorării cheltuielilor cu pensiile, având în vedere creșterea punctului de pensie.
Datoria publică ca procent din PIB este de așteptat să crească de la 35%, cât era la finalul anului 2018, la 38,4% în 2020.
În Prognoza de primăvară 2019 - 2022, elaborată recent de Comisia de Strategie şi Prognoza de primăvară 2019 - 2022, estimarea privind creşterea economiei în acest an a fost menţinută la 5,5%. Neschimbate au rămas şi prognozele de creştere pentru următorii doi ani, la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021
La începutul lunii aprilie a acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019.
Prognozele FMI sunt mai pesimiste decât cele ale Băncii Mondiale, care şi-a îmbunătăţit uşor estimările privind evoluţia economiei româneşti atât în 2019, de la 3,5% cât estima în ianuarie până la 3,6%, cât şi pentru 2020, de la 3,1% până la 3,3%.
