Pe aceeași temă
„După 6 ani de tergiversări, bâlbe, minciuni și fugă de responsabilitate”, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a decis că trebuie construite celebrele tuneluri „pentru urși” de pe Autostrada A1 Lugoj-Deva impuse de acordul de mediu revizuit din 2013, spune Asociația Pro Infrastructura (API), un ONG care monitorizează lucrările de infrastructură din România, într-un comunicat de presă. API avertizează, însă, că dacă traficul nu va fi deschis pe întreaga autostradă până în 2023, „România riscă să piardă toți banii europeni folosiți pe toată Autostrada Lugoj-Deva”.
„Pe 14 aprilie, la întâlnirea solicitată de CNAIR cu experții de mediu de la WWF România, Asociația Zarand și compania EPC și cu noi, Directorul General CNAIR Mariana Ioniță a confirmat că tunelurile forate sunt singura soluție fezabilă pe traseul Margina-Holdea”, spun cei de la API într-un comunicat de presă publicat pe pagina lor de Facebook.
„Salutăm decizia pe care o așteptam de prea mult timp. (…) Din păcate, ea vine foarte, foarte târziu, iar acum România riscă să piardă toți banii europeni folosiți pe toată Autostrada Lugoj-Deva deoarece traficul trebuie deschis până la finalul lui 2023 ca oficialii Comisiei Europene să considere proiectul Lugoj-Deva funcțional. În caz contrar, ne pot cere sute de milioane de euro înapoi!”, avertizează cei de la API.
Ca se evite o astfel de situație, API cere mai multe lucruri printre care prezentarea de către CNAIR a unui calendar fezabil de implementare a proiectului de construcție a tunelurilor, dar și:
Completarea licitației lansate în iulie 2019 cu forajele suplimentare din contractul semnat recent și să răspundă profesionist la clarificările cerute de ofertanți.
Solicitarea către constructori să execute autostrada în sistem semi-profil ca să ne mărim șansele ca în 2023 să fie gata măcar un sens de circulație.
Începerea negocierilor la Bruxelles pentru a găsi soluții birocratice de a asigura atât decontarea tunelurilor din fonduri nerambursabile, dar mai ales evitarea corecțiilor financiare mamut.
Compania de Drumuri a scos anul trecut, în iunie, la licitație realizarea a 9,13 kilometri din lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, scoși în urmă cu doi ani din contractul cu compania italiană Salini Impregilo. Contractul presupune și realizarea a două tuneluri „pentru urși” cu o lungime de aproximativ 370 metri, respectiv 1.760 metri. Acestea reprezintă, de fapt, structuri care ajută la păstrarea coridoarele de deplasare pentru marile mamifere din zonă, care altfel ar fi fost întrerupte de noua șosea de mare viteză. Valoarea contractului a fost estimate la 296 de milioane de euro.
„Tunelurile vor fi formate din două galerii unidirecționale prevăzute pe fiecare cale de circulație cu platforma de 11,25 m din care parte carosabilă 2×3,75 m, banda de încadrare de 0,25 m, banda de urgență de 2,50 m și acostamente de 2×0,50m, la care se mai adaugă trotuare laterale 2×0,75 m. De asemenea, tunelurile vor fi prevăzute cu galerii de evacuare în caz de urgențe, nișe de serviciu pentru amplasarea echipamentelor de securitate, instalații electrice, de ventilare, de stingerea incendiilor și echipament ITS”, a transmis CNAIR atunci într-un comunicat de presă.
Pentru atribuirea acestui contract, CNAIR a optat pentru utilizarea procedurii de licitație restrânsă, ce presupune exista a doua etape: prima etapă este cea de selecție a candidaților, iar cea de a doua etapă cea de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați și stabilirea câștigătorului.
Finalizarea porțiunii cu tuneluri din autostrada Lugoj-Deva ar putea dura și mai mult de 5 ani de la data anunțării câștigătorului. De aceea cei de la API vorbesc despre realizarea autostăzii la nivel de semi-profil. Acest lucru ne-ar da o șansă ca până în 2023 să avem gata măcar un sens de circulație.
Cât timp această bucată din autostrada Lugoj-Deva nu va fi gata, asta înseamnă, între Margina și Holdea șoferii vor circula tot pe DN68A.
Iar DN68A, între Margina și Holdea, este și așa destul de aglomerat. CNAIR estimează că această bucată de drum național este tranzitată de până la 18.000 de vehicule. În perioadele cu sărbători sau concedii, traficul crește până aproape de 24.000 de vehicule într-un interval de 24 de ore.
