Pe aceeași temă
Conform unei investigatii publicate de Economica.net, 13,5% din suprafaţa Bucurestiului este solicitata spre retrocedare. Printre proprietatile solicitate se numara cămine studenţeşti, părţi din bulevarde, căi ferate sau păduri. Cel puţin 30.979.843 mp din cei 228 de km pătraţi cât are Bucureştiul sunt solicitati spre retrocedare.
Sectoarele cele mai afectate
In cazul în care s-ar putea face retrocedarea în natură, cel mai afectat ar fi Sectorul 2. Din cei 32 de km pătraţi ai acestui sector, 5,2 km pătraţi (526 de hectare), reprezentând 16,5% din total, sunt vizaţi de dosare de retrocedare.
Urmează Sectorul 4, unde există cereri de retrocedare pentru 271 de hectare, adică 7,9% din suprafaţa totală a acestuia, Sectorul 3, cu 253 de hectare solicitate, reprezentând 7,1% din total; Sectorul 5 cu 196 de hectare (6,3% din total); Sectorul 1 cu 411 hectare (6% din total), respectiv Sectorul 6, cu 173 de hectare (4,5% din total).
Top terenuri retrocedate
Cel mai mare teren solicitat spre retrocedare se întinde pe o suprafaţă de 50 de hectare şi reprezintă o parte din Pădurea Andronache. În acelaşi dosar au fost solicitate şi 200 de hectare de teren cu fermă din zona Andronache, Colentina, Voluntari. Pentru că nu pot fi retrocedate în natură, proprietarii au cerut pentru aceste terenuri măsuri reparatorii. Potrivit portalului PMB, cererea de retrocedare vine din partea lui David Zellermayer.
Zona Piaţa Presei Libere
De asemenea, în baza mai multor dosare depuse în 2001 şi 2002, a fost solicitată spre retrocedare şi o suprafaţă de 215 hectare reprezentând moșia Băneasa –Dămăroiaia. Potrivit informaţiilor din presă, moşia a aparţinut în perioada războiului de independenţă (1878) unui negustor-George San Marin, care a lăsat-o moştenire fiicei sale, Josefina Stoicescu şi nepotului său, Constantin Stoicescu-ministrul Justiţiei în perioada 1941-1942.
Ulterior, proprietatea a ajuns, prin moştenire, la Roza Stoicescu, soţia lui Constantin şi, prin donaţie, Facultăţii de Drept. În momentul de faţă, potrivit portalului PMB, cele 215 hectare sunt solicitate spre retrocedare de către Mihai Isăilă, Stoicescu Helene Yvonne Josephine, Popa Ecaterina şi Facultatea de Drept. Este vorba de mai multe loturi în sectorul 1 şi 2 al Capitalei, precum str Băneasa-Dămăroaia, str Intrarea Străuleşti nr 1, Şoseaua Străuleşti, Strada Băiculeşti, o parcelă din lacul Griviţa şi Ştradul Griviţa şi str Băiculeşti nr 29.
Un cămin al universitatii Bucuresti cerut la retrocedare
Cerut la retrocedare este şi unul dintre căminele studenţeşti ale Universităţii Bucureşti. Este vorba despre Căminul Fundeni, situat pe Şoseaua Fundeni 252-254, având o capacitate de 204 locuri. Imobilul compus din teren în suprafață de 40 ha și 7610 mp și construcții este solicitate spre retrocedare de către două persoane fizice: Maria Negri şi Paulina Panait.
Retrocedări de căi ferate
Ciureş Nicolle Catherine Lidia, moştenitoarea familiei de avocaţi Basilescu, cunoscuţi în perioada interbelică a solicitat spre retrocedare un teren de 120.820 de metri pătraţi și cale ferată în lungime de 4027 ml. situat în București, Calea Ferată Chitila-Str. Racordării- Bd. Laminorului pe Bd. Bucureștii Noi până la Fabrica Zarea SA.
CITITI articolul integral pe Economica.net
