Ac de cojocul aleșilor incompatibili

Toți aleșii declarați definitiv incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcția, indiferent dacă problemele de integritate vizează funcția prezentă sau una deținută anterior.

Curtea Constituțională a decis: parla­men­tarii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcția. Legea ANI spune că un ales declarat incompatibil sau în con­flict de interese nu mai poa­te ocupa aceeași funcție în următorii trei ani.

In­ter­pre­tarea sintagmei „ace­­­­eași funcție“ a generat am­ple dis­pute juridice. Prima dată când această problemă a ajuns la CCR a fost în no­iembrie 2013, în cazul par­lamentarului Ákos Mora, de­clarat incompatibil în ca­litatea sa de ales local de că­tre ÎCCJ. ANI a solicitat parlamentului, ca urmare a deciziei ÎCCJ, să constate în­cetarea mandatului de parlamentar al domnului Ákos Mora. Parlamentul a re^­fu­zat să ia o hotărâre în această privință, con­siderând că noțiunea de „aceeași func­ție“ trebuie interpretată restrictiv, adică un primar declarat incompatibil nu mai poa­te ocupa funcția de primar, dar o poa­te ocupa pe cea de președinte de consiliu județean sau parlamentar. ÎCCJ și ANI au fost de părere că „aceeași funcție“ este o sintagmă care trebuie interpretată în sens larg și care acoperă toate funcțiile elective care intră sub incidența Legii ANI – adică un primar declarat în conflict de interese nu mai poate ocupa nici funcția de par­la­mentar, nici pe cea de consilier local sau județean. CSM a solicitat CCR constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între puterile statului – mai exact între autoritatea legislativă (Se­natul) și cea judecătorească (ÎCCJ) –, con­flict care consta în omisiunea Senatului de a finaliza procedura parlamentară cu pr­i­vi­re la sesizarea Agenţiei Na­ţionale de Integritate. Mai exact, CCR a hotărât că Se­natul trebuie să ia o decizie în privința mandatului dom­nului Ákos Mora după ce oferă o interpretare legală noțiunii de „aceeași funcție“. Așa cum ne-a obiș­nuit, Senatul a decis să ignore această obligație im­pusă prin decizia CCR, fapt de care au profitat toți aleșii care fuseseră găsiți incompatibili sau în conflict de in­terese în funcțiile elective ocupate an­te­rior. Subtil și în taină, parlamentul a decis să asigure imunitate tuturor celor cu pri­vire la care ANI descoperise, iar instanțele confirmaseră, existența unor probleme de integritate. De facto, Legea ANI era com­plet lipsită de eficiență, iar mecanismul ei sancționatoriu era ciuntit. Tot ce aveau de făcut incompatibilii și cei aflați în conflicte de interese era ca atunci când erau prinși să își schimbe funcția. Asistam așadar la o eternă plimbare dintr-o funcție în alta a celor cu probleme fără ca statul să le poa­tă aplica o sancțiune. Și, desigur, aleșii aveau un tratament privilegiat pentru că, pentru toți ceilalți, interdicția de a fi nu­mit într-o funcție publică pentru o pe­ri­oadă de trei ani opera ca urmare a cons­tatării incompatibilității sau a conflictului de interese. Era în mod evident un tra­tament inechitabil care proteja aleșii de sancțiunile decurgând din Legea ANI.

Săptămâna trecută, judecând o excepție de neconstituționalitate ridicată într-un do­sar aflat pe rolul instanței, CCR a eli­minat această inechitate constatând că Legea ANI este constituțională numai în măsura în care sintagma „aceeași func­ție“ este interpretată în sens larg, adică privind toate funcțiile elective care intră în competența Legii ANI. Efectul este de­vastator: toți aleșii declarați definitiv in­compatibili sau în conflict de interese își pierd funcția, indiferent dacă problemele de integritate vizează funcția prezentă sau una deținută anterior. ANI a anunțat deja că va trimite solicitări Camerelor par­la­mentului pentru eliberarea din funcție a parlamentarilor Ákos Mora și Bucur Stoi­ca, declarați incompatibili ca aleși locali. De asemenea, ANI cere Parlamentului Eu­ropean să revoce mandatul domnului Mir­cea Diaconu. Ei sunt primii, dar pe rolul instanțelor de judecată există astăzi zeci de dosare de incompatibilitate și conflict de interese privind parlamentari, con­si­lieri locali și județeni, primari și președinți de consilii județene. Dacă instanțele vor con­firma constatările ANI, toți își vor pier­de funcțiile deținute în prezent, chiar da­că nu sunt cele care au generat inițial pro­blemele de integritate. //