prima pagina

Uniunea Europeană a venit în ajutorul României pe probleme de mediu încă înainte de aderarea din 2007.

Politicile ecologiste, de protejare a mediului s-au impus ca imperative guvernelor după 1989, la început timid, iar treptat cu forţă, căci idealul integrării în Uniunea Europeană impunea o abordare foarte serioasă, realistă şi concretă. S-ar putea scrie studii întregi (diverse rapoarte stufoase au fost şi vor mai fi elaborate, fără îndoială) despre politica de mediu a României, însă în câteva fraze trebuie fixată realitatea acestui domeniu vast. Uniunea Europeană a venit în ajutorul României încă dinainte de aderarea noastră oficială, din 2007, finanţând, prin programul PHARE, diverse proiecte care se adresau managementului deşeurilor, refacerea reţelelor de alimentare cu apă sau înlocuirea conductelor de canalizare în mediul urban, căci, în mediul rural, SAPARD a avut şi o componentă de mediu care a ajutat, de exemplu, la înlocuirea sau montarea de noi ţevi pentru sistemele de canalizare sau distribuire a apei. Cel de al treilea program de preaderare, ISPA, se concentrează pe aplicarea directivelor de protecţie a mediului, care necesită cele mai mari costuri de implementare.

Acestea se referă la domenii precum: furnizarea apei potabile; tratarea apelor uzate; gestionarea deşeurilor solide şi a deşeurilor periculoase; poluarea aerului. Finanţarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat până în anul 2007 pentru a putea adera la Uniunea Europeană se ridică la frumoasa sumă de 29 de miliarde de euro (19 miliarde pentru apă şi apă menajeră, 4 miliarde pentru deşeuri, 5 miliarde pentru poluarea industrială şi un miliard pentru alte sectoare). Ultimul termen negociat de România până la care poate fi încheiată transpunerea acquis-ului în practică este 31 decembrie 2018, peste mai puţin de opt ani. Instrumentul prin care Româ­nia primeşte finanţare de la UE pentru politica de mediu se numeşte Programul Operaţional Sectorial de Mediu, care are alocate 5,6 miliarde de euro până în 2013 (4,6 miliarde vin din partea Uniunii Europene, iar un miliard din partea guvernului român). Obiectivul global al POS Mediu vizează îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale populaţiei şi a standardelor de mediu şi, în acelaşi timp, contribuie substanţial la realizarea angajamentelor de aderare şi la respectarea legislaţiei de mediu.

Pentru realizarea acestui obiectiv global, prin POS Mediu se vor finanţa investiţii pentru mai multe segmente. Sectorul apă/apă uzată (total 3,27 de miliarde de euro, din care grant UE 2,78 miliarde de euro) va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene alocate POS Mediu (60%). Investiţiile au în vedere extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare, construirea, modernizarea staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare, precum şi creşterea calităţii serviciilor publice de apă şi canalizare, în condiţiile unor tarife acceptabile pentru populaţie. Sectorul de gestionare a deşeurilor / reabilitarea terenurilor poluate istoric (total 1,17 miliarde de euro, din care grant UE 0,93 miliarde de euro) vizează crearea de sisteme integrate de gestionare a deşeurilor la nivel regional, în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme.

Se vor finanţa măsuri de colectare, sortare, transport, tratare şi depozitare a deşeurilor menajere, combinate cu măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri, conform cu principiile şi practicile în domeniu ale Uniunii Europene. Alocări mai mici sunt pentru: Sectorul protecţia naturii (215 milioane de euro, din care grant UE 172 de milioane de euro) care vor să asigure un management corespunzător al ariilor protejate şi, implicit, stoparea degradării biodiversităţii şi a resurselor naturale sau Protecţia împotriva inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere (329 de milioane de euro, din care grant UE 270 de milioane de euro) în care se urmăreşte protejarea populaţiei şi a bunurilor materiale de efectele devastatoare ale inundaţiilor.

Problema majoră constă în a găsi surse de finanţare care să acopere deficitul de finanţare până la 29 de miliarde de euro, în fericitul caz în care întreaga sumă alocată POS Mediu va fi accesată. În plus, să nu uităm că şi guvernul român vine cu partea sa de cofinanţare. Chiar şi punând la socoteală exerciţiul financiar care îi va urma celui prezent, din 2013 până în 2020 suma de bani pe care trebuie să o asigure autorităţile române este imensă, ridicându-se la peste 20 de miliarde de euro (o aproximare).

Chiar şi în condiţiile unor creşteri economice spectaculoase şi sănătoase, această sumă ar fi fost o povară bugetară însemnată, căci, să fim serioşi, impactul mediatic al politicii de mediu nu este nici pe departe la fel de spectaculos precum inaugurarea a 20 de kilometri de autostradă sau a unei centuri ocolitoare, chiar dacă necesitatea este evidentă din punct de vedere strict tehnic, dar şi politic, căci neîndeplinirea termenelor la care s-a angajat va aduce României şi prejudicii politice.

În final, miza politicii de mediu şi a angajamentelor luate de România este oferirea către toţi cetăţenii români a unui cadru de viaţă sănătos, cât mai puţin poluat, curat şi demn de Uniunea Europeană. Însă, pentru aceasta, chiar româ­nii trebuie cointeresaţi! //

Programe de finanţare

În momentul de faţă, marea majoritate a liniilor de finanţare prin intermediul Programului Operaţional de Mediu sunt deschise, depunerea proiectelor fiind continuă, până la contractarea tuturor fondurilor alocate fiecărei axe prioritare. Astfel, se pot depune proiecte pentru: extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, pentru dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor, reabilitarea zonelor poluate istoric, pentru protecţia împotriva inundaţiilor, reducerea eroziunii costiere.