Site-uri recomandate

Gourmet Gift - oferte cadouri de craciun corporate
TGG - usi interior
Adauga rapid anunturi gratuite de mica publicitate

Magazin online cu ceasuri de mana

---
Supliment | Editie scrisa
10.11.2009

22 PLus, nr. 288 - Rolul Parlamentului European în procesul decizional al Uniunii Europene

de Ramona Coman* 

1344 afisari din 21.02.2013 | Nu exista comentarii

Procesul decizional la nivel european, aşa cum a fost imaginat la începutul construcţiei europene, se prezenta după cum urmează: Comisia Europeană deţine monopolul iniţiativei legislative, deci propune; Parlamentul European este consultat; Consiliul decide cu majoritate (simplă, calificată) sau unanimitate. Procesul decizional implica astfel o singură procedură legislativă (consultarea), însă emergenţa şi dezvoltarea a noi politici publice la nivel european a dus atât la complexificarea raporturilor instituţionale, cât şi la consolidarea progresivă a rolului parlamentului.

Prerogativele instituţiei sunt consolidate începând cu 1970 prin adoptarea tratatelor bugetare (de la Luxemburg şi de la Bruxelles). În baza acestor tratate, parlamentul împarte cu consiliul puterea bugetară. Propunerea de buget prezentată de comisie trece de la parlament la consiliu, fiecare instituţie pronunţându-se asupra „cheltuielilor obligatorii“ (asupra cărora consiliul are ultimul cuvânt) şi „cheltuielilor neobligatorii“ (asupra cărora parlamentul are ultimul cuvânt). Pentru a înţelege rolul PE în politica bugetară trebuie menţionat că a doua categorie de cheltuieli, cele „neobligatorii“, reprezenta în 2008 peste 60% din totalul bugetului. Parlamentul are, de asemenea, posibilitatea de a-l respinge în totalitate, aşa cum s-a întâmplat deja în 1980. Dacă nu este cazul, preşedintele parlamentului este cel care declară bugetul definitiv adoptat.

Parlamentul European exercită şi puterea legislativă prin intermediul a patru proceduri fundamentale: consultarea (mai sus menţionată), cooperarea şi avizul conform (introduse prin Actul Unic European) şi codecizia (introdusă prin Tratatul de la Maastricht). Gradul de intervenţie a parlamentului în procesul decizional depinde astfel de domeniul de politică publică în care se iau deciziile şi de procedura stipulată în tratate. „Principala diferenţă între aceste proceduri constă într-o învestire diferită a puterilor PE“ (Varela, 2008: 57).

Procedura de consultare învesteşte parlamentul cu dreptul de a emite un aviz consultativ (Varela, 2008: 59). Absenţa consultării parlamentului în domeniile în care aceasta este obligatorie (agricultură, fiscalitate, concurenţă...) poate duce la anularea actului legislativ.

Procedura de aviz conform permite PE să accepte sau să respingă o propunere fără să poată să o modifice. Această procedură se aplică pentru decizii importante, cum ar fi aderarea a noi state membre, acorduri de asociere şi alte acorduri cu state terţe. Această procedură se aplică şi la adoptarea unei proceduri electorale uniforme, în domeniul fondurilor structurale şi de coeziune, în domeniul cetăţeniei sau al misiunilor Băncii Centrale Europene (Varela, 2008: 62). Este, de asemenea, nevoie de avizul conform al PE pentru a impune sancţiuni unui stat membru în cazul încălcării grave şi pe termen lung a Drepturilor Omului sau pentru a lansa o cooperare întărită într-un domeniu în care se aplică procedura de codecizie.

Introducerea procedurii de cooperare în 1987 marchează începutul consolidării prerogativelor Parlamentului European, însă aria de aplicabilitate a acesteia este redusă, ca urmare a introducerii unei noi proceduri, numită codecizie. Cooperarea se aplică, în prezent, în domeniul uniunii economice şi monetare.

Prin procedura de codecizie, introdusă prin Tratatul de la Maastricht, Parlamentul European devine colegislator alături de consiliu, PE putând să respingă, cu majoritatea absolută a membrilor săi, poziţia comună adoptată de consiliu şi să încheie procedura. Este procedura care conferă puteri egale PE şi consiliului şi care a fost progresiv extinsă către un număr din ce în ce mai mare de domenii (libera circulaţie a forţei de muncă, servicii, piaţa internă, educaţie şi sănătate pentru măsuri de promovare, excluziunea socială, sănătate publică...).

Printre exemplele recente care ilustrează rolul PE în procesul decizional se numără directiva privind serviciile portuare, respinsă în 2003 şi în 2006 de către parlament în cadrul procedurii de codecizie. Prin Tratatul de la Lisabona, tendinţa este aceea de a transforma această proceduă în „procedura legislativă ordinară“ (Varela, 2008: 65).

Nu în ultimul rând, parlamentul este „organul de control democratic al UE“ (Varela, 2008: 24). Instituţia poate adopta o moţiune de cenzură care să ducă la demisia colectivă a Comisiei Europene, formulează întrebări scrise şi orale adresate comisiei şi / sau consiliului, numeşte mediatorul european şi poate constitui comisii de anchetă.

Referinţe: Diego Varela, Guvernarea Uniunii Europene, Editura Institutul European, Iaşi, 2008, 219 p.

* Lector la Université Libre de Bruxelles

 

Comentarii (0)

>>> ADAUGA COMENTARIU <<<

Va rugam nu folositi diacritice! Intrucat nu toate sistemele de operare au acelasi tip de diacritice, textele pot aparea cu semne grafice care sa le distruga coerenta. Va multumim!
Nume:
Email: (nu va fi publicat)
Comentariu:

    Nu exista comentarii la acest articol.

    De acelasi autor

    22 Plus, nr. 288 - Scurt istoric al Parlamentului European

    Parlamentul European (PE) reprezintă singura instituţie multinaţională din lume compusă din peste ...





    Supliment

    Editie scrisa

    22 PLUS, nr. 349 - Un mandat în plină criză

    Ați fost ales deputat european în 2009. În Parlamentul European (PE), sunteți membru în Comisia ...


    Editie scrisa

    22 PLUS, nr. 348 - Palatele Știrbey din Bucureşti şi Buftea

    Cele două palate Știrbey din Bu­cu­rești și Buftea reprezintă un mo­del de trăinicie ...


    Editie scrisa

    22 PLUS, nr. 348 - Modelul occidental în domeniul economic şi juridic

    Deschiderea spre adoptarea mo­delului occidental de viaţă de care dau dovadă cele trei ge­ne­raţii ...


    Editie scrisa

    22 PLUS, nr. 348 - Familia Știrbey şi contribuţia la modernizarea României

    Anul nașterii domnitorului Barbu Știrbey a suscitat multe discuții. Nicolae Iorga avansează anul 1795 ...


    Editie scrisa

    22 PLUS, nr. 348 - Familia Ştirbey şi reşedinţele sale

    Povestea familiei boierești și domnitoare Știrbey și a celor două palate ale sale are la bază ...

    Recomandarea editorilor

    Subiectele zilei